Oficial, stăm bine: inflație scăzută și deficit redus. Cu toate acestea, motorul economiei nu pornește. “Imaginea dinamica prezintă o situație diferită: creștere economică modestă și investiții private și publice în scădere. Accentul trebuie pus pe o creștere economică sustenabilă, de minimum 4%. O creștere de 2% este insuficientă și pune sub semnul întrebării aderarea la moneda unică europeană în 2019, îndepărtând mult acest termen“, arată Radu Crăciun, economist șef BCR. Acesta susține că modelul economic de până acum nu mai funcționează. Finanțarea externă din abundență s-a epuizat din cauza contextului global, iar forța de muncă calificată este din ce în ce mai greu de găsit de către antreprenori. „De aceea este nevoie de ajustări structurale importante. Astfel, finanțările externe trebuie să fie înlocuite cu granturile europene, iar sistemul de învățământ trebuie reformat. Școala românească trebuie să formeze specialiștii de care economia are nevoie. În prezent, există o cerere mare de personal calificat mediu“, spune Crăciun.
În opinia lui Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) principalele probleme ale economiei românești sunt legate de structura acesteia și de lipsa de promovare a cercetării și inovării astfel încât să avem produse fabricate în România și nu doar în lohn. „De asemenea, trebuie încurajat spiritul antreprenorial fiindcă fabrici cu sute de mii de locuri de muncă, așa cum erau odinioară, nu vor mai fi“, susține reprezentantul AOAR.
Ultimele date ale INS arată că PIB-ul în trimestrul al doilea din acest an a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,9% comparativ cu primul trimestru. Iar FMI a redus estimarea privind creşterea economică a României la 2,4% anul acesta, faţă de un avans de 2,8% anticipat în luna iunie.
De ce băncile nu reiau creditarea
„Problema cu reluarea creditării este că băncile s-au obișnuit cu ideea că trebuie să deschidă ochii mari și acum îi deschid prea mult. Companiile au acceptat greu ideea de a apela la credite doar atunci când au garanții valide. BNR dorește reluarea creditării mediului privat, care să creeze locuri de muncă, astfel reluându-se și consumul. Creditele în lei au crescut, iar cele în valută au scăzut, ceea ce nu e un lucru rău“, afirmă Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Radu Crăciun vorbește despre faptul că atât la nivelul populației, cât și al companiilor se observă o lipsă a apetitului de a lua credite. „Nici băncile nu sunt interesate în a acorda împrumuturi. Problemele sistemului bancar românesc nu țin de soliditate, ci de modul în care se implică pentru a finanța economia. Pe de o parte este vorba de un nivel crescut al îndatorării persoanelor fizice, dar și de dezinteresul firmelor de a relua investițiile. Problema este că atât populația, cât și companiile preferă să economisească bani albi pentru zile negre, chiar dacă dobânzile sunt foarte scăzute“, susține economistul șef al BCR.
Raportul BNR arată că investitorii străini dețin 21,1% din titlurile emise de guvern pe piața internă (în iunie 2014, comparativ cu 14,2% în decembrie 2012). De asemenea, emisiunile statului pe piețele externe s-au majorat, valoarea acestor titluri reprezentând 34% din totalul emisiunilor guvernamentale (în iulie 2014, față de 25% în iulie 2013). Cristian Pârvan spune că statul ar trebui să se împrumute din interior și nu din exteriorul țării: „Noi susținem împrumuturile de pe piața internă și nu externă. Din păcate ultima emisie de obligațiuni pentru populație a fost modestă, de numai 100 de milioane de euro, anunțul fiind unul discret“.
În ceea ce privește ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc (23% capital austriac, 20% românesc și 19,5% grecesc), reprezentantul AOAR susține că există un dezechilibru ce implică anumite riscuri: „Am ajuns la 90% active bancare străine. Sigur că este o problemă fiindcă instituțiile bancare cu capital străin fac politica băncilor-mamă, care nu are legătură cu interesul nostru național. Iar aici BNR are un cuvânt de spus“.
Radu Crăciun nu vede însă nici un pericol în ponderea ridicată a capitalului din Grecia, care este aproape egală cu cea a capitalului autohton: „Evoluția situației din Grecia arată că punctul de risc maxim a trecut. De aceea nu cred că ponderea de 20% a capitalului elen în sectorul bancar românesc implică acum vreun risc“. În concluzie, raportul indică faptul că reluarea creşterii economice este în continuare fragilă, încetinirea avansului economic în ţările partenere ale României putând afecta redresarea economică autohtonă.
