“Ne apropiem. Şi ING şi-a revizuit prognoza. Iniţial ziceam că 2010 va fi negativ, acum spunem că va fi uşor pozitiv”, a explicat Negriţoiu pentru Business Standard. Acesta a mai declarat că prognozele optimiste de până acum au avut efecte asupra politicilor publice, dar că “în ultimele luni au fost luate măsurile corecte”. “Acum, trecem printr-o perioadă de calm relativ. Toată lumea şi-a resetat termenele pentru alegeri. Orice s-ar întâmpla la alegeri va fi o relaxare. Se vor spune lucrurile mai clar, cu mai mult curaj şi asta va da încredere investitorilor. Mă aştept la o reacţie pozitivă (…) Şi alegerile pentru Consiliul de Administraţie al BNR vor fi de ajutor. Va fi mai confortabili să ia măsuri. Acum, nu vor să stimuleze suplimentar problemele politice prin depreciere de curs”, crede Negriţoiu.
Oficialul ING îşi menţine prognoza de depreciere a leului, chiar în contextul în care zlotul, forintul şi coroana s-au apreciat substanţial. “Leul are presiuni din două direcţii. Este asimilat regional, investitorii se uită la regiune. Dar sunt şi mai multe presiuni interne, din cauza dezechilibrelor macroeconomice. Tendinţa generală este de depreciere a leului. Nici nu e în interesul României să meargă pe un curs supraevaluat. Din păcate, noi n-am ştiut niciodată unde ar fi cursul de echilibru”, explică oficialul ING. “Am avut o discuţie cu Banca Naţională, dacă situaţia din octombrie cu paritatea valutară putea fi evitată”, completează acesta, referindu-se la momentul în care mai multe bănci internaţionale de investiţii au mizat pe o depreciere masivă şi iminentă.
Negriţoiu crede că un curs liber ar fi ajutat economia să absoarbă şocurile mai uşor, aşa cum a reuşit Polonia. “Aceasta are o piaţă monetară mai transparentă şi mai eficientă. Au dat încredere investitorilor. Noi am încercat să protejăm leul, din diverse raţiuni. S-a creat neîncredere, a dispărut lichiditatea. Asta a dus la creşterea dobânzilor şi scăderea finanţărilor. În plus, Polonia are o economie eficientă şi mai productivă. Aceste două lucruri, corelate, au dus la creşterea producţiei. Noi plătim preţul lipsei de reformă din anii ‘90 şi al deciziilor de politică monetară”, a explicat Mişu Negriţoiu.
