„Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta”, a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.
El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ „oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist”.
„Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică”, a spus Negriţoiu.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent pentru New York Times că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu intră acum în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică.
Întrebat dacă este de acord cu Isărescu, premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, fiind în favoarea unei Europe închegate, fără a considera 2015 „bătut în cuie”.
Polonia a decis să amâne intrarea în zona euro, programată pentru anul 2012, oficialii de la Varşovia considerând că acum nu poate fi exclus în totalitate riscul dispariţiei uniunii monetare.
România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru ZF că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.
Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM-2 chiar de la începutul anului 2013.
Având în vedere că discuţia ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puţin probabil, a explicat economistul şef al BNR.
Alţi analişti, printre care şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ţinta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menţine până atunci ca obiectiv.
Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, perioadă în care moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.
