Primarii oraşelor industriale foarte îndatorate din Germania de Vest au cerut încetarea transferului de plăţi către estul fost comunist, insistând asupra faptului că la peste 20 de ani de la reunificare, sarcina de a construi economia şi infrastructura estică a fost finalizată.
Estul Germaniei primeşte un ajutor financiar total de 156 de miliarde de euro (206 miliarde dolari), pe perioada 2005-2019 în conformitate cu programul Pactul de Solidaritate II, care obligă guvernele naţionale şi din landuri, precum şi municipalităţile, să facă plăţi indiferent de situaţia financiară proprie.
În regiunea industrială Ruhr din vestul Germaniei, care a depus eforturi ani de zile pentru a face faţă cheltuielilor, ca urmare a declinului industriilor sale tradiţionale a cărbunelui şi oţelului, transferurile de fonduri au obligat oraşele să facă datorii importante.
Oraşul Eseen, de exemplu, are datorii de 2,1 miliarde de euro, din care o treime provin de la contribuţiile în conformitate cu Pactul de Solidaritate, a scris ziarul Süddeutsche Zeitung marţi. Duisburg, un alt oraş din bazinul Ruhr, a împrumutat jumătate de miliard de euro în ultimii ani pentru a finanţa contribuţiile de solidaritate.
Oberhausen a trebuit să împrumute 270 milioane de euro. ‘Trebuie să existe un sfârşit pentru această redistribuire geografică’, a declarat primarul oraşului, Klaus Wehling.
Primarul din Dortmund, Ulrich Sierau, a declarat pentru Süddeutsche Zeitung: ‘Pactul de Solidaritate este un sistem pervers care nu mai are nicio justificare’. El a spus că este imposibil să le explice cetăţenilor locali de ce oraşele sărace din bazinul Ruhr trebuie să acumuleze datorii mari pentru a veni cu partea lor la Pactul de Solidaritate.
Primarul din Gelsenkirchen, Frank Baranowski, a cerut ca Pactul de Solidaritate să fie abolit. ‘Nu putem aştepta până în 2019’, a declarat el pentru Süddeutsche Zeitung. ‘Estul este acum atât de bine poziţionat încât nu ştie ce să facă cu toţi banii, iar noi cei din Ruhrgebiet suntem extrem de strâmtoraţi. Sunt nevoi mult mai mari aici. Regiunea Ruhr are nevoie de mai multe investiţii în infrastructură şi educaţie’, a adăugat el.
Scopul Pactului a fost de a ridica infrastructura din est la standardele din vest. ‘Acest lucru a fost realizat mult mai repede decât ne-am imaginat’, a spus Baranowski.
Sute de miliarde de euro au fost pompate în estul Germaniei, care acum are autostrăzi moderne, mall-uri noi şi centre citadine renovate cu meticulozitate. Prin contrast, multe oraşe din vest arată mai rău din cauza uzurii, după anii de neglijare.
Aceste doleanţe ar putea deveni un subiect de campanie înainte de alegerile din landul Renania de Nord-Westfalia din 13 mai. Landul, cel mai mare din Germania ca număr al populaţiei, cu circa 18 milioane de locuitori, include regiunea Ruhr. Alegerile anticipate au fost stabilite săptămâna trecută, după ce guvernul minoritar de centru-stânga a căzut în urma pierderii votului privind bugetul.
Partidul conservator Uniunea Creştin-Democrată (CDU) din land a respins apelurile de abolire a Pactului. Parlamentarul CDU Armin Laschet a declarat că este important să se respecte acordurile pentru a asigura certitudinea planificării.
