În timp ce în statisticile oficiale numărul şomerilor scade, creşte numărul locurilor de muncă rămase neocupate. În luna mai a acestui an, pentru aproape o jumătate de milion de oferte nu s-a găsit personalul calificat necesar. La nivel comparativ, faţă de luna mai a anului 2011, se poate vorbi despre un plus de aproape 30.000 de poziţii neocupate.
Domeniile în care se caută cu disperare specialişti sunt cele tehnice, sanitar şi comerţ. Nici în IT necesarul nu este acoperit de ofertă, relatează Deutsche Welle.
Bernhard Rohleder, şeful asociaţiei specialiştilor în informatică Bitkom se referă la nu mai puţin de 38.000 de locuri de muncă, care, după cum ţine să precizeze, rămân „vacante” pe termen lung.
„În branşa noastră ştim că trebuie să renunţăm la 1,5 miliarde euro cifră de afaceri, numai pentru că ne lipsesc oamenii cu care am putea majora volumul încasărilor”.
Lipsa specialişţilor afectează direct companiile şi blochează inovaţiile, pentru că e greu să inventezi „atunci când nu ai oamenii care să vină cu idei noi”, explică Rohleder.
Trei piloni împotriva penuriei
Rohleder se referă la trei piloni care ar putea asigura necesarul de forţă de muncă bine calificată. Optimizarea sistemului educaţional german, mobilizarea femeilor inactive şi a persoanelor în vârstă, precum şi modernizarea politicii de imigraţie ar putea schimba situaţia pe piaţa muncii germane.
Dar migraţia forţei de muncă în spaţiul comunitar pare dificilă. Deşi mulţi oameni din ţările grav afectate de criză caută un loc de muncă, prea puţini greci, spanioli sau portughezi ajung în Germania.
La acest lucru se referă şi Heinrich Alt, unul din şefii Oficiului Federal pentru Ocuparea Forţei de Muncă: „Asistăm la intensificarea migraţiei în spaţiul comunitar. În acest an aşteptăm un plus de 150.000 de specialişti”. Companiile îşi caută personal dincolo de graniţe, dar ecourile sunt neaşteptat de slabe.
Germania nu atrage
Imigraţia forţelor de muncă din statele non-UE în Germania rămâne la nivel scăzut. Prin introducerea Blue-card-ului pentru personal de înaltă calificare, s-a deschis o poartă pentru ingineri şi familiile lor, cu condiţia de a avea un venit minim, anual, de 35.000 de euro.
Condiţie insuficientă, după cum consideră Rohleder, care se referă la o discuţie cu un informatician din India. „Trebuia să vină în Germania şi m-a întrebat cu ce a greşit de i s-a oferit tocmai această destinaţie. Germania era pentru el ţara în care cresc căpşuni, singura asociere pe care o făcea, poate mai cunoştea şi vreun fotbalist sau vreo marcă de automobil germană. Dar, în esenţă, perspectiva unui job în Germania era pentru acest excelent informatician indian o pedeapsă. Germania nu este destinaţia de vis a specialiştilor”.
Statisicile confirmă temerile. În 2011, doar 1221 de medici din state non-UE au ales să lucreze în Germania, faţă de 795 câţi s-au lăsat convinşi să profeseze aici în 2010. În privinţa inginerilor, tendinţa este mai îmbucurătoare: de la 300 în 2010 s-a ajuns la 1191 în anul 2011.
Atât timp cât Germania nu este atrăgătoare pentru specialiştii talentaţi, situaţia nu se va schimba. Opoziţia politică din Berlin consideră migraţia ca variantă prea puţin importantă în lupta împotriva penuriei de forţă de muncă bine calificată. Stânga consideră că salvarea trebuie să vină din interiorul ţării, din folosirea optimă a potenţialului german.
An de an, remarcă liderul grupului parlamentar social-democrat, Hubertus Heil, 65.000 de tineri abandonează şcoala. În plus, mulţi oameni încă activi sunt înlăturaţi prin contracte de muncă precare şi lungi perioade de şomaj. Heil se referă la întrunirea la vârf de anul trecut dedicată suplinirii carenţei de specialişti din Germania. „S-a vorbit la modul general despre lipsa forţei calificate de muncă. Dar nu s-a oferit nici o soluţie privind conlucrarea reprezentanţior din economie, sindicate şi politică pentru a acoperi acest gol atât de costisitor.”
Guvernul vede cu totul altfel situaţia. Există deja măsuri concrete şi directe, precum şi o bună cooperare cu reprezentanţii patronatului.
Rezultatele summitului de astăzi sunt aşteptate cu interes, nu doar de opinia publică ci şi de specialiştii străini, care poate se vor decide totuşi să mai dea o şansă Germaniei.
