Top 10 este completat de Hong Kong, Los Angeles, Chicago, Seoul, Bruxelles şi Washington DC.
Studiul evaluează cele mai importante 66 de centre comerciale urbane din lume, în funcţie de cinci criterii: anvergura mediului de afaceri, accesul la capital uman, piaţa media şi accesul la informaţie, profilul cultural şi influenţa politică.
„Scopul nostru a fost să găsim o unitate de măsură care să ajute factorii de decizie din mediul corporate şi din rândul guvernelor să determine care dintre oraşele lumii va atrage şi va modela cel mai bine, în viitor, fluxul de oameni, de idei, de capital şi de bunuri”, comentează pentru Bloomberg Mike Hales, partener la A.T. Kearney, companie de consultanţă cu sediul la Chicago.
Beijingul şi Shanghaiul reprezintă metropolele cu cea mai mare ascensiune anticipată pentru următorii 10-20 de ani, având şanse să detroneze centrele de afaceri din Vest, potrivit rezultatelor studiului.
Investiţiile în transportul public, obiectivele culturale, educaţia, siguranţa publică, producţia sustenabilă de energie şi conservarea au devenit elemente tot mai importante pentru marile metropole ale lumii, care încearcă să-şi păstreze sau să-şi consolideze competitivitatea, au declarat directorii executivi şi oficialii guvernamentali intervievaţi în cadrul studiului, potrivit Bloomberg.
New York, care a ocupat prima poziţie şi în ediţiile anterioare ale topului, din 2008 şi 2010, ar putea pierde în următorii ani din influenţă” din cauza prăpastiei tot mai mari dintre cei foarte bogaţi şi cei săraci”, comentează James Parrott, economistul şef al Fiscal Policy Institute, organizaţie de cercetare şi educaţie din New York finanţată de sindicate.
„Ne slăbeşte baza de consumatori, îngreunează statutul oraşului de societate deschisă care oferă oportunităţi şi – chestiune valabilă la nivel naţional – puţini lideri locali s-au concentrat pe remedierea acestei situaţii”, a afirmat acesta.
Polarizarea liderilor de la Washington, perpetuată de „perspectivele înapoiate ale unor oameni care neagă până şi realitatea schimbărilor climatice, prezintă un risc pentru oraş şi pentru Statele Unite în competiţia cu restul lumii”, spune Parrott.
New York obţine cele mai bune scoruri în privinţa mediului de afaceri, capitalului uman şi schimbului liber de informaţie, însă se situează în spatele Londrei şi Parisului în privinţa obiectivelor culturale.
Studiul relevă efectele globalizării asupra marilor centre de afaceri, puterea fiind transferată treptat de la guverne către o reţea de mari oraşe.
„Un loc precum Seoul are mai multe în comun cu Singapore şi Hong Kong decât cu oraşe sud-coreene mai mici”, se spune în raport.
Astfel, deşi Germania nu figurează cu niciun oraş în top 10, cea mai mare economie din UE este statul european cu cele mai multe metropole – trei – în prima jumătate a clasamentului.
Berlin, Frankfurt şi Munchen formează o reţea care asigură succesul la nivel naţional pentru Germania şi constituie „scutul Uniunii Europene”, influenţa lor globală fiind dependentă totodată de UE, se arată în raport.
Totodată, Washington, New York şi Chicago devin mai importante din punct de vedere geopolitic decât Statele Unite ca întreg, iar Beijing, Hong Kong şi Shanghai îşi împart puterea locală, influenţa geopolitică şi forţa comercială, industrială şi financiară pentru a se aşeza în avangarda ascensiunii Chinei.
Sao Paulo, Rio de Janeiro şi Brasilia formează o nouă axă politico-economică aşezată alături de China în rândul forţelor emergente în lume, se arată în raport, autorii notând că banca de dezvoltare a Braziliei este mai bogată decât Banca Mondială.
