„Când am plecat de la conducerea ministerului, în 2004, Poşta Română nu ştia ce să facă cu banii. Dacă îmi aduc bine aminte, avea un profit care depăşea câteva zeci de milioane de euro, iar în casă făceau plasamente overnight, că nu ştiau ce să facă cu banii. La momentul când am preluat-o, în mai 2012, am primit scrisoare de la fostul director general că societatea intră în faliment pe 13 iunie 2012, dacă ţin bine minte. Şi am intrebat de ce intră societatea în faliment? Mi s-a răspuns că nu mai avem ce să facem, că societatea primise o amendă de la Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, care devenise exigibilă, că datoriile la bugetul de stat, bănci şi furnizori depăşesc 600 milioane de lei”, a spus Nica la ProTV. El a menţionat că, în mai 2012, a organizat o conferinţă în care a explicat de ce Poşta Română a ajuns în această situaţie.
Un alt contract defavorabil, în valoare de câteva zeci de milioane de euro, a fost încheiat de Poşta cu o firmă de pază şi valori. „Vorbim despre contracte păguboase de zeci şi zeci de milioane de euro. Tot ce v-am spus este înaintat către justiţie, DNA face intensiv anchete. Vreau să vă dau un alt exemplu, care m-a şocat cel mai tare. O firmă fără niciun salariat s-a obligat prin 2010 sau prin 2011 să monteze POS-uri la toate unităţile Poştei, dar nu a pus niciunul. Poşta, directorul juridic al companiei, în loc să rezilieze contractul cu litera care trebuie, l-a reziliat cu altă literă. Instanţa a constatat că rezilierea s-a făcut ilegal şi, în baza solicitării firmei respective, a hotărât despăgubiri de cinci milioane de euro”, a spus Nica.
El a adăugat că directorul juridic al Poştei a fost demis, iar dosarul a fost înaintat la DNA. Potrivit datelor Poştei, societatea care trebuia să monteze POS-urile se numeşte Smart Telecom Solutions SRL Bucureşti. Obiectul de activitate este „Alte activităţi de servicii suport pentru intreprinderi” şi este controlată de Emmanouil Sorillos, cetăţean grec (90% din capital), potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Cu un singur angajat în 2011, societatea a raportat afaceri de 4.465 lei şi pierderi de 104.362 lei.
Nica a arătat că Poşta putea fi o companie profitabilă dacă nu ar fi fost „jumulită într-o manieră oribilă”. „Vă dau un exemplu. Acum 20 de ani Poşta avea pe segmentul de coletărie rapidă o cotă de 100%. Acum a ajuns la 2%. Cum s-a ajuns aici? Fostul director care răspundea de această operaţiune avea şi el firmă privată. Factura pe firma lui, transporta cu maşinile Poştei coletele şi când şi-a făcut plinul el a plecat bine-mersi şi compania a ajuns la 2%. Acest dosar, precum şi celelalte, sunt în anchetă, dar nu pot să vorbesc despre ele”, a spus Nica. Potrivit ministrului, 95% dintre contractele păguboase încheiate de Poşta Română au fost reziliate.
Potrivit raportului Curţii de Control din 2010, Poşta Română a încheiat şi derulat, în perioada 2008 – 2010, două contracte de prestări servicii cu o valoare de 5,5 milioane de euro fără TVA, pe patru ani, respectiv cu o valoare de 5,8 milioane de euro fără TVA, pe cinci ani, având ca obiect prestarea de servicii medicale.
Întrebat câţi salariaţi ai Poştei vor fi disponibilizaţi, Nica a afirmat că, potrivit normării activităţii de la nivelul anului 2011, vreo 4.500 de angajaţi „sunt în plus”. La întrebarea dacă i se pare corect salariul lunar de 6.000 de euro pe care îl primeşte preşedintele Poşei, Ion Smeeianu, în condiţiile în care companie este neprofitabilă şi perspectivele nefavorabile, ministrul pentru Societatea Informaţională a afirmat iniţial că nu. „Răspunsul este nu, dar dacă ne întrebăm care este situaţia Poştei la 12 luni de la preluarea mandatului de către Smeeianu, perioadă în care el a reuşit să reducă pierderile companiei cu 90 milioane de lei, atunci răspunsul este da. El trebuie să atingă o serie de indicatori de performanţă, pe care dacă îi arăt o să cereţi să fie aplicaţi la toate companiile de stat din România. Dacă Smeeianu nu-i atinge, atunci îi vom lua din salariu „, a arătat Nica.
