Guvernul Orban a mizat pe redresarea economiei mondiale atunci când a rupt legăturile cu Fondul Monetar Internaţional, în urmă cu un an, şi a optat pentru un impozit unic de 16%, reducerea impozitelor pentru companii şi naţionalizarea activelor fondurilor private de pensii, de 15 miliarde de dolari.
Reducerea impozitelor pe venit, cu 400 miliarde de forinţi (2,1 miliarde dolari) nu a reuşit să susţină consumul, după ce aprecierea francului elveţian a majorat ratele pentru împrumuturile imobiliare, în timp ce exporturile au scăzut din cauza cererii mai mici din străinătate.
„Ungaria a alunecat într-o situaţie foarte periculoasă în ultimele trei luni . Criza din zona euro implică ameninţări extraordinare, imediate pentru Ungaria”, a avertizat Orban.
El a adăugat că nu vrea să fie patetic, dat că miza este problema suveranităţii Ungariei.
Premierul a arătat că ungurii trebuie să se pregătească pentru o perioadă dificilă în toamnă, când ţara va avea două alternative, respectiv alunecarea pe ceea de el a numit calea Greciei, sau continuarea planurilor economice începute cu un an în urmă.
Secretarul de stat Mihaly Varga a prezent duminică seara, într-un interviu, un plan de acoperire a unui deficit de 80-100 de miliarde de forinţi (426-533 milioane dolari) din bugetul acestui an, apărut din cauza ritmului de creştere economică sub aşteptări. El a criticat totodată banca centrală pentru că menţine dobânzile la un nivel ridicat.
Economia ungară a stagnat în trimestrul al doilea, faţă de primul, şi a avansat cu numai 1,5% în termeni anuali, obligând guvernul să analizeze noi măsuri de austeritate bugetară pentru a menţine deficitul bugetar la 2,94% din PIB, aşa cum s-a angajat în faţa Uniunii Europene.
Varga a arătat că creşterea economică din acest an va fi de maxim 2%, cu mult sub estimările iniţiale de 3,1%, evoluţie care pune în pericol ţintele bugetare, din cauza veniturilor mici.
El a avertizat că acoperirea deficitului produs de veniturile sub aşteptări nu este simplă şi necesită revizuirea în scădere bugetului.
Ar putea fi amânată şi reducerea impozitelor pe veniturile populaţiei.
Problema este agravată şi de o decizie a unui tribunal european, din iulie, potrivit căreia o parte din legislaţia privind returnarea TVA către companii contravine cu reglementările UE.
Potrivit primelor estimări, guvernul ar putea returna din acest motiv companiilor circa 240-260 miliarde de forinţi (1,28-1,38 miliarde dolari), a spus Varga.
Socialiştii aflaţi în opoziţie au dat un comunicat în care afirmă că politica economică a guvernului a dat greş şi au cerut demisia ministrului Economiei, Gyorgy Matolcsy.
