Astfel, Nicolae Manolescu, care, din 1997, are statutul de membru corespondent al Academiei Române, a fost ales joi membru titular în cadrul Secţiei de filologie şi literatură. Tot în adunarea generală de joi au fost aleşi membri corespondenţi ai Academiei Ileana (Elena) Mălăncioiu (Secţia de filologie şi literatură), Neculai A. Ursu (Secţia de filologie şi literatură), profesorul Wilhelm Dancă (Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie) şi Mircia Dimitrescu (Secţia de arte arhitectură şi audiovizual). Calitatea de membru de onoare în străinătate a primit-o George Banu (Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual).
Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, pe 27 noiembrie 1939, la Râmnicu Vâlcea, este critic şi istoric literar, cronicar literar şi profesor universitar. A activat şi ca politician după Revoluţia din 1989. El este, de asemenea, ambasador al României la UNESCO şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), pentru al doilea mandat, care expiră în noiembrie 2013. Manolescu este considerat unul dintre cei mai importanţi critici literari contemporani. Printre lucrările sale reprezentative se numără „Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc”, „Istoria critică a literaturii române”, „Sadoveanu sau utopia cărţii” şi „Lecturi infidele”, eseuri de critică şi istorie literară – debutul său editorial. Din 1990, Manolescu este director al publicaţiei România literară.
Ileana Mălăncioiu s-a născut în 1940 şi a absolvit Facultatea de Filosofie din Bucureşti, unde a făcut şi un doctorat. A lucrat în televiziune, în domeniul editorial şi este cunoscută pentru comentariile politice de după 1989. Este considerată una dintre cele mai importante poete ale generaţiei ’60 – ’70, alături de Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu şi mulţi alţii. A semnat, printre altele, volumele „Pasărea tăiată”, „Ardere de tot”, „Urcarea muntelui”, „Skärseldsberget”, „Linia vieţii (antologie)”.
Neculai Alexandru Ursu s-a născut pe 3 august 1926, la Boroseşti, judeţul Iaşi. Este filolog, editor şi istoric literar. Ca istoric al culturii române vechi şi premoderne, Ursu a început prin a cerceta texte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din prima jumătate a secolului al XIX-lea, privite îndeosebi din unghi lingvistic şi stilistic, elucidând numeroase probleme de filologie ale acestei perioade. Printre lucrările sale literare se numără „Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti”, „Contribuţii la istoria literaturii române” şi „Mărturii documentare privitoare la viaţa şi activitatea mitropolitului Dosoftei”.
Wilhelm Dancă a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, în 1986, iar în perioada 1986 – 1991 a fost preot în Iaşi şi Bucureşti. A obţinut masteratul şi doctoratul la Universitatea Gregoriană din Roma, iar între 1992 şi 1995 a lucrat la Radio Vatican. Din 1996 este corespondent al aceluiaşi post de radio şi colaborează la TVR cu emisiuni cu tematica religioasă. Din 2001 este rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi. Printre volumele publicate de acesta se numără „Definitio sacri”, „Bazele filosofice ale teologiei”, „Introducere în teologia fundamentală”, „Logica filosofică. Aristotel şi Toma de Aquino”.
Născut în 1941, la Căscioarele, Mircia Dimitrescu este un grafician, pictor şi sculptor român. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, doctor în arte vizuale, profesor universitar al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” şi membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta.
George Banu s-a născut la Buzău, pe 22 iunie 1943, şi este teatrolog şi profesor universitar român stabilit la Paris. Este deţinător al titlului de doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L.Caragiale” (2006), al premiului de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – Secţia Română, decernat de UNITER, şi al premiului special al Festivalului Shakespeare 2012.
În prezent, Academia Română are 79 de membri titulari, 85 de membri corespondenţi – total 164 -, 32 de membri de onoare din ţară şi 89 de membri de onoare din străinătate – total 121. Noii membri ai Academiei sunt aleşi prin vot secret. Votul secret în Secţiile Academiei, Prezidiul forului şi Adunarea generală a instituţiei se face în mai multe tururi de scrutin. Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunării generale.
