„Popa nu a comis o infracţiune în Indonezia. Vizita Jakarta ca turist. L-am arestat în virtutea mandatului internaţional de arestare emis de Interpol la cererea poliţiei române”, a declarat pentru cotidianul indonezian generalul de brigadă Radja Erisman, şeful diviziei pentru criminalitate economică din cadrul poliţiei indoneziene.
Generalul a confirmat că poliţia a contactat Ambasada română la Jakarta. „I-am notificat că lucrăm la trimiterea lui Popa în România”, a precizat Radja Erisman. El a mai spus că autorităţile indoneziene sunt în aşteptarea unor informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei şi Drepturilor Cetăţeneşti, dar nu a dat detalii despre ce informaţii este vorba.
Indonezia nu are un tratat de extrădare cu România. Legislaţia indoneziană prevede că o ţară trebuie să înainteze o cerere oficială de extrădare, pe canale diplomatice, către Ministerul indonezian al Justiţiei, iar în cazul în care nu există tratat de extrădare cu respectiva ţară, decizia o poate lua preşedintele Indoneziei. Astfel, potrivit generalului indonezian, poliţia indoneziană aşteaptă ca Ministerul Justiţiei (din Indonezia) să discute cu preşedintele Susilo Bambang Yudhoyono.
Preşedintelui Yudhoyono nu i s-a prezentat deocamdată cazul lui Nicolae Popa, a declarat un purtător de cuvânt al preşedintelui indonezian citat de Jakarta Globe.
Fostul director GELSOR, Nicolae Popa, a fugit din România în anul 2000 şi a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare de Tribunalul Bucureşti. Instanţa a pronunţat sentinţa în dosarul FNI în 20 martie 2007, condamnându-i la închisoare pe cei 12 inculpaţi puşi sub acuzare în cauză. Ioana Maria Vlas a primit în acelaşi dosar o pedeapsă cu 13 ani închisoare.
Pe numele lui Popa a fost emis în ianuarie 2002 un mandat de arestare preventivă pentru săvârşirea de infracţiuni economice, iar în iunie 2009 un mandat de executare a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi delapidare, fiind condamnat la 15 ani închisoare şi la plata despăgubirilor către părţile civile constituite, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflaţiei. Popa este învinuit pentru crearea unui prejudiciu de 50 de miliarde de lei vechi.
Nicolae Popa nu figurează în evidenţele MAE ca deţinător de paşaport diplomatic sau de serviciu, ultima oară când a cerut prelungirea paşaportului său simplu fiind în 13.02.2001, când încă nu era emis vreun mandat de arestare pe numele său.
Astfel, conform datelor existente în arhiva Ambasadei României în Indonezia, Nicolae Popa s-a prezentat în ziua de 13.02.2001 la sediul misiunii din Jakarta şi a solicitat prelungirea valabilităţii paşaportului simplu, această dată fiind cu un an înainte de ziua în care a fost emis mandatul de arestare.
De asemenea, Ministerul de Externe a precizat că Ambasada României la Jakarta a prelungit paşaportul simplu până la data de 16. 07.2004, conform normelor legale în vigoare la acea dată. În urma verificării arhivei Ambasadei României la Jakarta, Nicolae Popa nu a mai solicitat niciun fel de serviciu consular misiunii de acolo după data de 13.02.2001.
Întrebat dacă reprezentanţii diplomatici sau consulari ai României la Jakarta au reuşit să aibă acces la Nicolae Popa pentru a-i acorda asistenţă consulară, având în vedere că MAE anunţase că a început demersuri în acest sens, ministrul interimar de externe Cătălin Predoiu dădea asigurări, la 8 decembrie, că au fost luate toate măsurile în acest sens. „S-au luat toate măsurile ca această asistenţă să fie acordată. Ambasadorul nostru la Jakarta ştie ce are de făcut şi acţionează în acest sens. Când vom avea noutăţi, vi le vom prezenta”, a spus ministrul interimar de externe într-o conferinţă de presă.
