George Soros consideră că un dezastru este imminent, pentru că problema fundamentală nu a fost rezolvată: este vorba de adâncirea diferenţelor dintre ţările care s-au împrumutat şi cele care le-au finanţat, problemă ce continuă să se adâncească, în ciuda eforturilor Băncii Centrale Europene de a evita această criză a creditelor. Astfel, scrie investitorul, la începutul crizei, conştientă că activele şi pasivele denominate în euro erau atât de bine conectate, BCE a acordat credite pe termen scurt la dobânzi mici, pentru a evita un dezastru de necontrolat şi prăbuşirea zonei euro. Cu toate acestea, crede Soros, băncile centrale ale ţărilor creditoare vor rămâne cu creanţe substanţiale, imposibil de recuperat de la ţările creditate, ceea ce anticipează dezastrul care va urma, scrie RFI Romania.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a anticipat acest pericol, motiv pentru care acum militează împotriva extinderii nedeterminate a ofertei de bani şi a început să ia măsuri pentru a limita pierderile provocate de o eventuală destrămare a zonei euro. „Odata ce Bundesbank începe să se pună la adăpost de un eventual colaps, toată lumea va trebui să facă acelaşi lucru”, remarcă George Soros. Bundesbank restrânge creditarea şi pe plan intern şi aceasta ar fi o bună strategie, dacă membrii îndatoraţi ai zonei euro nu ar depinde de cererea din Germania pentru a evita recesiunea. „Indiferent dacă moneda euro rezistă sau nu, Europa se confruntă cu o lungă perioadă de stagnare economică. Prin experienţe similare au trecut şi alte ţări: atât cele din America Latină, care au avut un deceniu de declin după 1982, cât şi Japonia, care a stagnat pentru un sfert de secol. Ele au supravieţuit, numai că Uniunea Europeană nu este o ţară şi e puţin probabil să supravieţuiască: capcana datoriilor ameninţă să distrugă o uniune politică încă incompletă”, scrie Soros în Financial Times.
Soluţiile miliardarului Soros
Ei bine, George Soros spune că ar fi nevoie de o „revizuire radicală” a normelor care reglementează zona euro, pentru că normele actuale ar fi eşuat. Altfel, „susţinerea unor politici care nu funcţionează nu face decât să înrăutăţească situaţia”, avertizează Soros. Un al doilea pas: „fiscalitatea compactă”. „Pentru a evita înşelăciunile, ceea ce se califică drept investiţie ar trebui supusă aprobării unei autorităţi europene. O Bancă Europeană de Investiţii ar putea apoi co-finanţa investiţiile. Pentru a reduce decalajul de competitivitate, toţi membri ar trebui să fie în măsură să-şi refinanţeze datoriile existente la aceeaşi rată a dobânzii. Dar asta ar necesita o mai mare integrare fiscală”, crede George Soros.
Cunoscutul investitor s-a mai pronunţat anterior în problema crizei datoriilor suverane şi nu este prima dată când sugerează că statele membre din zona euro ar trebui să aibă o politică fiscală comună. Soros a mai recomandat ca Banca Centrală Europeană să se ocupe de problema lichidităţilor, iar Fondul de Stabilitate, de riscuri. Astfel, acesta ar trebui să garanteze pentru obligaţiunile Greciei sau pentru sistemul bancar. Soros mai recomandă ca marile bănci să respecte ordinele Băncii Centrale, care la rândul ei să asigure stabilitatea băncilor europene, prin controale periodice şi să ajute prin reduceri mai dramatice ale dobânzii de politică monetară.
