Investiţiile „ar putea fi prea mari pentru a fi gestionate de către un singur fond”, a declarat Erna Solberg, preşedintele Partidului Conservator, care potrivit sondajelor va deveni premier după alegerile din 9 septembrie, în defavoarea liderului laburist Jens Stoltenberg.
„Fondul ar putea fi divizat sau ar putea angaja mai mulţi manageri, pentru a fi mai competitiv. Sau ar putea avea diverse obiective pentru investiţii, diverse fonduri. Vom explora opţiunile, vom dezvolta problema şi vom vedea care este cea mai bună idee”, a afirmat Solberg într-un interviu acordat Bloomberg.
Guvernul norvegian utilizează o parte din banii depozitaţi în fondul suveran, cel mai mare din lume, pentru a-şi finanţa parţial bugetul, în limita a 4%. Având în vedere creşterea activelor însă, suma trasă anual la buget din fond este în continuă ascensiune. Valoarea activelor fondului a crescut de patru ori din 2005 şi se va majora cu încă 50% până la sfârşitul acestui deceniu, estimează guvernul.
Structura fondului Government Pension Fund Global nu a fost revizuită de la crearea lui, în 1996, a precizat Solberg.
„Suntem un partid care crede în competiţie. Dacă vom avea mai multe foruri care să se ocupe de fond, mai multă concurenţă, vom vedea cine obţine cele mai bune rezultate”, a spus politicianul.
Randamentul fondului a fost de 5,4% în primele trei luni ale anului, potrivit unui raport prezentat în luna aprilie. Investiţiile în acţiuni au generat un câştig de 8,3%, în timp ce obligaţiunile au întors 1,1%, iar imobiliarele au pierdut 0,3% din valoare.
„Trebuie majorat randamentul investiţiilor noastre fără a ne asuma mai multe riscuri. Suntem investitori pe termen lung în acest fond, nu speculatori”, a adăugat liderul conservatorilor.
Solberg candidează în septembrie într-o coaliţie din care face parte şi un partid de dreapta cu o agendă anti-imigrare. Cel mai recent sondaj acordă dreptei 41% din voturi, faţă de 29,2% pentru actuala coaliţie de guvernare, condusă de laburişti.
Conservatorii au promis reducerea taxelor şi creşterea investiţiilor publice în infrastructură, educaţie şi cercetare/dezvoltare.
Stoltenberg consideră că Norvegia ar trebui să extindă modelul statului social, finanţat de la fondul suveran care administrează „petrodolarii”.
Direcţiile vizate de ambele aripi prin promisiunile din campanie ar putea încuraja cererea în economia Norvegiei, care potrivit unor economişti dă semne de supraîncălzire şi se bazează prea mult pe banii de la fondul suveran.
PIB-ul Norvegiei va creşte în acest an cu 3%, estimează banca centrală, faţă de o contracţie de 0,4% anticipată de Comisia Europeană pentru zona euro.
Cel mai mare fond de investiţii din Europa este mandatat să menţină 60% din active sub formă de acţiuni, 35% în obligaţiuni şi 5% în proprietăţi imobiliare. Instituţia şi-a schimbat în ultima perioadă strategia pentru a beneficia de creşterea economiilor din afara Europei. Tranziţia presupune îndepărtarea de Europa şi o mai mare alocare pentru Asia şi America Latină.
Norvegia generează bani la fond din taxarea extracţiei de petrol şi gaze. De asemenea, statul are în proprietate mai multe zăcăminte petrolifere şi deţine 67% din acţiunile grupului Statoil, cea mai mare companie de energie din ţară. Fondul investeşte predominant în străinătate, pentru a evita creşterea inflaţiei pe plan local.
Solberg a mai declarat că dacă va câştiga alegerile din septembrie guvernul îşi va reduce participaţia la Statoil la 51%.
