Potrivit economistului Keith Dicker, fondatorul și directorul executiv al IceCap Asset Management, criza Greciei este doar un simptom al unei crize a datoriilor cu mult mai mari. Conform acestuia, problema este că „o criză globală mai mare a datoriilor” este în metastaze și se răspândește în tot mai multe locuri, unele dintre ele prea mari pentru a putea fi salvate, cum a fost cazul Greciei, scrie publicația Zero Hedge.
Economistul citat rezumă situația: Guvernele din întreaga lume au împrumutat multți bani, iar datoria publică pune acum presiune pe economie. Aceleași guverne și bănci centrale au încercat să pună în practică diverse planuri pentru rezolvarea problemei, însă acestea au înrăutățit lucrurile. „Criza globală a datoriilor a escaladat până într-un punct în care bula obligațiunilor guvernamentale și-a produs inflație sie însăși pentru a deveni mama tuturor bulelor. Va exploda și, atunci când se va întâmpla acest lucru, nu va fi deloc drăguț”, afirmă specialistul.
Acesta descrie problemele cu care se confruntă în prezent cinci mari economii ale lumii:
China – Creșterea economică a scăzut abrupt, iar bursele s-au prăbușit. Reducerea consumului casnic și industrial din China a tras în jos prețurile materiilor prime din toată lumea.
Canada – prăbușirea prețului petrolului și al materiilor prime pe piețele externe a împins țara în recesiune, iar dolarul canadian a atins niveluri sub cele din timpul crizei din 2008. Provinciile dependente de petrol Alberta și Terra Nova refuză să accepte situația și cred în continuare că situația va reveni în curând la normal. Chiar și piața imobiliară din Toronto și Vancouver este încă în faza de negare, continuând să practice cele mai mari prețuri din istorie. Însă, Banca Centrală a Canadei a redus deja de două ori rata dobânzii cheie în ultimele șase luni. Următorii pași ar fi ca banca centrală să reducă dobânda la zero și să înceapă să tipărească bani. Dobânzile negative nu sunt chiar atât de departe nici ele.
Australia – În ultimii 20 de ani, China a fost privită ca motorul de creștere economică al întregii lumi, și poate că pe bună dreptate, având rate anuale de creștere economică între 8% și 15% și consumând enorm de multe resurse pe care le cumpăra din afară. Bineînțeles, orice țară sau companie care producea aceste resurse a obținut câștiguri uriașe, iar printre acestea era și Australia. Astăzi, tempoul de creștere economică a Chinei a încetinit la aproximativ 3%, un nivel dramatic comparativ cu nivelurile anterioare. Această încetinire are și va continua să aibă repercusiuni semnificative în întreaga lume. Australia este una dintre primele țări nevoite să suporte consecințele negative ale acestei încetiniri. Guvernul australian și banca centrală a țării încearcă să facă tot ce pot pentru a preveni recesiunea. Ratele dobânzilor au fost reduse la un minim istoric, în timp ce dolarul australian s-a depreciat cu 25% față de anul trecut. În ciuda acestor măsuri, perspectivele negative nu s-au îmbunătățit.
Brazilia – La fel ca și Australia, Brazilia a beneficiat enorm de pe urma creșterii Chinei. Și acum, la fel ca și Australia, țara este profund lovită de încetinirea creșterii economice a Chinei. Economia Braziliei a scăzut încontinuu în ultimele 12 luni, marcând cea mai lungă și cea mai profundă recesiune din ultimii 25 de ani. Situația este încă și mai gravă: în ciuda recesiunii, inflația continuă să crească, provocând umflarea dobânzilor. În plus, moneda braziliană s-a prăbușit cu 53%.
Suedia – Spre deosebire de Australia și Brazilia, Suedia nu este deloc dependentă de cumpărătorii din China. Totuși, economia suedeză se confruntă cu mari probleme. În loc de scăderi spectaculoase și dramatice, se întâmplă exact opusul: nu se mișcă nimic. Chiar dacă Suedia nu face parte din zona euro, criza datoriilor din uniunea monetară o afectează profund. Deși creșterea economică în statul nordic nu a scăzut, aceasta nici nu a accelerat, fapt ce dă naștere multor îngrijorări. Împinsă de aceste îngrijorări, Banca Centrală a Suediei a luat două decizii șocante. Mai întâi a anunțat că va începe să tipărească bani, iar apoi a declarat că dobânzile vor fi negative. Prin aceste măsuri, autoritățile doresc să stimuleze popuația să cheltuiască mai mult. Ceea ce nu înțeleg conducătorii Suediei este că aceste măsuri nu vor face decât să înrăutățească situația.
