Politicile fiscale ale statelor lumii trebuie să aibă în vedere două obiective: asigurarea de resurse pentru echilibrarea bugetelor, care nu trebuie însă să descurajeze reluarea creşterii economice, şi aşa lentă. Cel puţin pentru moment, se prefigurează o soluţie, avută în vedere de un număr cât mai mare de state: scăderea taxelor pentru companii şi creşterea taxării consumului individual.
Nemţii au fost primii care au jucat tare: încă din 2007, când criza încă nu se vedea, au decis scăderea impozitului pe profitul companiilor (rata maximă) cu nu mai puţin de 8,9 puncte procentuale, de la 38,7% la 29,8%. Exemplul a fost urmat în anii crizei. În 2009 şi 2010, mai multe ţări europene au aplicat “modelul german”: au avut loc reduceri de taxe pentru companii în Cehia, Grecia, Lituania (după o creştere în 2009), Ungaria, Slovenia, Suedia. De altfel, dacă în 2000, nivelul mediu al impozitului pe profit (cota maximă) era de 31,9% în Uniunea Europeană, în acest an nivelul a scăzut la 23,2%.
Iar scăderile vor continua. Marea Britanie va ajunge la un impozit pe profit de 24% în 2014 (acum este 28%), Grecia a anunţat o scădere tot de patru puncte procentuale în următorii patru ani, până la 20%, iar Finlanda intenţionează să reducă impozitul de la 26% la 22%. Tendinţa nu este caracteristică doar Europei: planuri de reducere a fiscalităţii pentru firme, mai mult sau mai puţin avansate, au şi Statele Unite, Japonia, Canada, Coreea de Sud (scădere la 20% prevăzută pentru 2012), Rusia, Ucraina (reducere de la 25% la 16% în cinci ani), Mexicul (scădere de la 30% la 28% în 2013 şi 2014).
În schimb, tot mai multe guverne au recurs la majorarea cotei de TVA. Chiar dacă nu se poate generaliza fenomenul la nivel global, totuşi, creşterea de TVA a fost aplicată în multe dintre statele care au redus taxele pentru companii. Astfel, Marea Britanie a anunţat majorarea cotei standard, de la 17,5% la 20% în următorii patru ani. Grecia a crescut nivelul TVA de la 19% la 23%, Polonia va mai adăuga un punct procentual anul viitor (TVA va ajunge la 23%), Spania a crescut taxa de la 23 la 25%, iar Finlanda se pregăteşte pentru o creştere de la 23% la 25%. Ţările baltice, Ciprul, Ungaria sau Cehia se numără printre ţările care au crescut în ultimul timp cotele standard de TVA. Şi alte ţări, ca Mexicul şi Ucraina au în vedere majorarea cotei de TVA iar unele state din confederaţia amerciană au în vedere creşterea nivelului acelor “sales tax” (în SUA nu există TVA la nivel federal).
De reţinut că, şi de această dată, tot Germania pare să fi dat tonul. Reforma fiscală din 2007, cea prin care Berlinul a diminuat taxele pentru companii, a cuprins şi creşterea TVA.
Totuşi, chiar dacă profitul companiilor va fi, în genere, mai puţin impozitat, o nouă filosofie, a unei taxări mai “echitabile” prinde din ce în ce mai mult contur. Astfel, tot mai multe state au introdus sau încearcă să introducă taxe speciale pentru anumite activităţi. Este vorba, spre exemplu, despre suprataxarea băncilor (în Germania, Statele Unite sau Marea Britanie) sau despre taxe suplimentare pentru companiile energetice (Italia). În aceeaşi ordine de idei, şi la nivelul veniturilor personale, mai multe state au în vedere suprataxarea bogaţilor (Grecia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Portugalia) iar această filosofie pare să treacă dincolo de graniţele Europei, fiind avută în vedere şi de ţări ca Japonia, India sau Brazilia.
Ce face România
Guvernul român a recurs şi el la creşterea cu cinci puncte procentuale a cotei de TVA, de la 19% la 24%, ca măsură extremă de creştere a veniturilor bugetare, dar măsura nu a fost însoţită şi de o diminiare a sarcinii fiscale pentru companii. Ba chiar cotele de contribuţii la asigurări au crescut uşor anul trecut iar baza de colectare a acestor contribuţii a fost extinsă în acest an. Nu trebuie uitat nici impozitul minim, care a afectat în special firmele mici.În ultimul timp se discută însă despre o reducere a cotei unice de impozitare, de la 16% la 12%.
Sursa datelor: Arsene Taxand, Franţa.
