Money.ro

Noua şefă a FMI va fi investigată de justiţia franceză în legătură cu un presupus abuz de putere

Christine Lagarde, FMI, investigație

Comisia pentru plângeri de pe lângă Curtea de Justiţie a Republicii a luat, după câteva ore de discuţii, decizia deschiderii unei anchete preliminare în ceea ce o priveşte pe Lagarde.

Lagarde respinge orice acuzaţie că ar fi avut vreun profit personal de pe urma cazului de care este interesată justiţia franceză.

Decizia justiţiei franceze este stânjenitoare, totuşi, pentru Lagarde, numită în funcţie doar de o lună. Avocatul lui Lagarde a precizat însă că nu există nicio incompatibilitate între funcţia lui Lagarde la FMI şi procedura judiciară deschisă în Franţa. În plus, consiliul de administraţie al FMI fusese informat în legătură cu posibilitatea deschiderii acestei anchete, a precizat avocatul.

 

Procurorii spun că Lagarde a făcut un abuz de putere aprobând o plată de 285 de milioane de euro către omul de afaceri Bernard Tapie, fost ministru apropiat stângii, care a schimbat tabăra politică şi l-a sprijinit pe Nicolas Sarkozy la alegerile din 2007. În acea perioadă, Tapie era în plină bătălie judiciară cu o fostă bancă deţinută de stat, Credit Lyonnais. Tapie susţinea că banca – ajunsă în pragul falimentului, dar salvată în cele din urmă de stat – i-a produs un prejudiciu în momentul în care el a vândut, în 1993, acţiuni pe care le avea la divizia de îmbrăcăminte a companiei Adidas.

 

Omul de afaceri a pierdut cazul în justiţie, dar a făcut apel. Câteva luni mai târziu, Christine Lagarde, proaspăt ministru de finanţe, a respins obiecţiile formulate de oficialii ministerului său şi a intervenit în acest caz judiciar, obligând părţile în conflict – banca şi Bernard Tapie – să ajungă la o soluţie prin negociere.

 

La originea procedurii deschise joi împotriva lui Lagarde se află nouă socialişti, care au sesizat procurorul general al Curţii de Casaţie. Acesta din urmă a sesizat, la rândul său, la 10 mai, comisia pentru plângeri a Curţii de Justiţie a Republicii.

 

Potrivit articolului 432-1 al Codului penal francez, „dacă o persoană depozitară a autorităţii publice, care acţionează în exerciţiul funcţiunii sale, ia măsuri destinate să zădărnicească punerea în aplicare a legii este pasibil de pedeapsă cu până la cinci ani închisoare şi de o amendă de 75.000 de euro”. O asemenea condamnare ar prejudicia pe termen lung cariera lui Lagarde, dar, potrivit presei franceze, chiar dacă a fost deschisă o anchetă, ea ar putea fi prelungită pe o durată considerabilă de timp. Şi nu numai că ancheta, care se anunţă complexă, ar putea dura mult, dar între timp s-ar pensiona şi procurorul general, Jean-Louie Nadal, care va fi înlocuit de Jean-Claude Marin, un apropiat al lui Sarkozy.

 

Afacerea, pe fond, va avea un impact mai mult pe plan politic decât judiciar, conchide presa franceză.