Reforma în energie şi transporturi va fi realizată de autorităţile române nu numai cu sprijinul FMI, ci în special al Băncii Mondiale şi Uniunii Europene.
‘Este necesar să luăm măsuri pentru a rezolva ineficienţa din întreprinderile cu capital de stat (din România – n.red.), în special din cele din domeniile energiei şi transporturilor. Ideea este ca ambele sectoare să înceapă să funcţioneze mai eficient, ceea ce se va reflecta ulterior în toate celelalte domenii şi le va face să devină competitive. Întrucât FMI nu are expertiză în aceste domenii, ne vom baza pe colegii noştri de la Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru a pune la punct detaliile’, a spus şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, intervievat de publicaţia online editată de Fondul Monetar.
O altă ineficienţă care va trebui rezolvată în timpul noului program cu Fondul Monetar este cea din sistemul de cheltuieli publice. ‘În prezent, cheltuielile publice sunt afectate de ineficienţă şi au fost utilizate sub 3% din cele 19 miliarde de euro din fonduri structurale disponibile pentru România. Trebuie să ne asigurăm că România valorifică aceste fonduri în viitor’, a subliniat Franks.
Inflaţia de aproape 8% din România, cauzată de majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, va trebui să fie monitorizată şi să scadă în 2011, mai ales că evoluţia preţurilor mondiale la energie şi alimente poate constitui un risc pentru succesul procesului de diminuare a inflaţiei, a avertizat şeful misiunii FMI pentru România.
În timpul noului Acord cu FMI, lefurile din sectorul bugetar ar putea să crească, odată cu continuarea reformelor deja începute.
‘Pe măsură ce guvernul va continua să raţionalizeze angajările în sectorul public, se vor crea resursele pentru creşteri suplimentare de salarii, ceea ce îi va readuce pe salariaţi la nivelurile de câştiguri din trecut’, a spus şeful misiunii FMI pentru România.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat că deocamdată nu au fost stabilite detaliile concrete ale noului program.
‘Discuţiile concrete referitoare la soarta societăţilor de stat şi la alte subiecte de acest gen vor avea loc în lunile următoare, începând de la viitoarea vizită a misiunii FMI la Bucureşti. Board-ul FMI a aprobat un cadru privind domeniul energetic, transporturi, sănătate, au fost stabilite nişte ţinte, dar problemele concrete vor fi discutate cu ocazia noii misiuni la Bucureşti. Atunci, fiecare companie va prezenta o evaluare proprie, în funcţie de care şi de situaţia efectivă a fiecărei societăţi cu capital de stat vor fi convenite măsurile necesare. Acum, repet, este mult prea devreme pentru a discuta aceste aspecte’, a afirmat Mihai Tănăsescu.
Acordul preventiv cu FMI a fost solicitat de autorităţile de la Bucureşti pentru ‘a-şi exprima hotărârea de a continua reforma’, a spus John Lipsky.
Noul Acord al României cu FMI, de tip preventiv, care intră în vigoare la 31 martie 2011, va avea o valoare de aproximativ 3,6 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI) şi va dura 24 de luni, urmând a se derula concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un Acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de circa 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale a României.
Misiunea FMI care va discuta, între altele, şi unele măsuri concrete din cadrul noului Acord, se va afla la Bucureşti în perioada 25 aprilie – 10 mai.
