Christine Lagarde, până acum ministrul Finanţelor în Franţa, a fost desemnată marţi director general al FMI, înlocuind-ul pe conaţionalul său Dominique Strauss-Kahn, el însuşi fost ministru al Finanţelor la Paris, care a demisionat luna trecută în urma arestării sale pentru acuzaţii de tentativă de viol, pe care le neagă. Singurul contracandidat al lui Lagarde a fost Agustin Carstens, guvernatorul băncii centrale a Mexicului. Ea îşi va lua postul în primire duminică, 5 iulie.
Astfel, după ce a petrecut mai mult de un an încercând să controleze criza datoriilor de stat din Grecia şi din zona euro ca ministru francez, Lagarde trebuie să treacă în tabăra FMI, într-o perioadă în care instituţia de la Washington resimte presiuni tot mai apăsătoare de a adopta o abordare mai dură faţă de turbulenţele din Europa, transmite Bloomberg. Fondul a acordat deja împrumuturi de urgenţă în valoare totală de 110 miliarde euro ţărilor europene aflate în dificultate.
FMI trebuie să impună reguli mai dure în schimbul finanţării şi să forţeze Europa să accepte o formă de restructurare a datoriilor, a declarat pentru Bloombeg Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell din SUA şi fost şef al diviziei de cercetare financiară din cadrul FMI.
„O provocare majoră cu care se va confrunta Lagarde încă de la început va fi să gestioneze rolul FMI în Grecia într-un mod care nu va agrava situaţia, dar care de asemenea nu va mirosi a tratament preferenţial. FMI este un jucător cheie, dar a fost în unele privinţe un spectator în procesul de asistare a Greciei şi trebuie să-şi asume un rol mai activ”, comentează Prasad.
Între timp, economiile emergente ale Asiei, motorul de creştere economică globală, aşteaptă de la Lagarde să-şi respecte promisiunile de a continua reforma începută de Strauss-Kahn în vederea creşterii influenţei acestor ţări la vârful FMI, notează agenţia Reuters.
State precum China şi India „au pus ochii” pe posturi cheie din conducerea FMI sub mandatul lui Lagarde şi speră că influenţa lor în procesul decizional, dar şi drepturile de vot din Consiliul Executiv, vor creşte în raport cu puterea economică tot mai mare de care se bucură la nivel mondial.
Lagarde a „spus ce trebuie” într-un turneu în Asia efectuat pentru a-şi promova candidatura la şefia FMI, notează Reuters. Ea a arătat că ţări precum India şi China merită o mai mare putere de vot la FMI şi şanse mai bune să câştige posturi cheie în conducerea instituţiei.
„Lagarde este o prietenă a Indiei. Nu putem ocupa scaunul de director general al FMI în acest moment, dar India poate obţine măcar unele numiri la nivel înalt în ierarhia instituţiei în timpul mandatului său şi vom face eforturi în acest sens”, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală indiană.
