Fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu a subliniat că nicio instituţie din afară, cum ar fi FMI sau Comisia Europeană, nu poate impune semnarea sau respectarea unor contracte vădit defavorabile pentru statul român:
Anca Boagiu: „Până la urmă, deciziile, soluţiile sunt cele pe care le dă statul. Dacă statul vrea să dea o soluţie proastă, atunci dă o soluţie proastă. Instituţiile internaţionale îţi arată unde trebuie să ajungi, atunci când eşti sub un acord internaţional, în rest tu decizi cum faci.”
După ce a analizat bugetul Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, Anca Boagiu a constatat cu uimire că 40 la sută din fonduri erau alocate contractului cu Bechtel, pentru construirea autostrăzii Transilvania. „Dacă un stat vrea să se ofere pe tavă, atunci se oferă pe tavă”, a spus Boagiu comentând cauza semnării acestui contract păgubos. De la început, ţinta fostului ministru al Transporturilor a fost renegocierea contractului, în ciuda problemelor de ordin juridic şi, mai ales, diplomatic. Anca Boagiu a menţionat că, în paralel cu renegocierea contractului cu Bechtel, a schimbat şi legea exproprierilor, ale căror costuri s-au redus de 20 de ori:
Anca Boagiu: „Această renegociere a contractului a fost una benefică pentru statul român, numai luând în calcul că astăzi putem spune că cei 415 km, cât ar fi trebui să fie contruiţi, grevează bugetul de stat de circa 6 mld. Euro. Cam atât ar fi trebui să coste dacă finalizam autostrada pe costurile iniţiale. Deci, pe o analiză, echilibrată până la urmă, cu expertiză lângă tine, avocaţi, consultanţi, oamenii care ştiau istoria contractului, diplomaţi până la urmă, şi nu în ultimul rând, voinţă politică, pentru că n-am plecat singură în demersul acesta. Am avut în spate un mandat, m-am prezentat în faţa guvernului, am prezentat datele şi ţintele pe care noi urmam să le atingem.”
Cât despre aşa-numiţii „băieţi deştepţi”, Anca Boagiu consideră că acţiunile acestora nici măcar nu se pot considera fraude. Succesul lor se datorează pasivităţii sau complicităţii unor autorităţi ale statului român: „Au fost nişte lucruri făcute deştept în faţa unora care au stat pasivi, şi în loc să reprezinte interesul statului, s-au uitat şi i-au lăsat pe alţii să câştige. Eu nu cred în băieţi deştepţi, nu cred în regi, nu cred în supra firme şi aşa mai departe… Cred într-o economie direcţionată către mediul de afaceri, şi poate fi făcut acest lucru, cred într-un parteneriat cu mediul de afaceri, care este principalul generator în economia românească, dar cred foarte tare în reguli.”
