Astfel, rata locurilor de muncă vacante a fost în intervalul analizat de 0,53%, în scădere cu 0,15 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent dar cu 0,02 puncte procentuale peste cea din acelaşi trimestru al anului 2010, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS).
„În trimestrul IV 2011 cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,15%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (0,94%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,04%), respectiv cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,07%)”, se arată într-un comunicat al INS.
Ca şi în trimestrele precedente ale anului 2011, în industria prelucrătoare s-a concentrat peste o treime (7.500 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă libere, iar rata a ajuns la 0,75%. Puţin peste 13% din totalul locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2.900 locuri vacante), în timp ce în sănătate şi asistenţă socială (2.700 locuri vacante) s-au concentrat 12,5% din totalul locurilor de muncă vacante.
Împreună cu activitatea de învăţământ (400 locuri vacante), sectorul bugetar însumează peste o pătrime (27,8%) din numărul total al locurilor de muncă vacante. Angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată în activităţile din industria extractivă şi în cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, rata locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai importante creşteri în administraţia publică (+0,1 puncte procentuale), urmată de alte activităţi de servicii, respectiv de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,07 puncte procentuale în fiecare din aceste activităţi).
În sens contrar, cu cele mai semnificative diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au plasat activităţile de construcţii (-0,28 puncte procentuale) şi cele de servicii administrative şi servicii suport (-0,27 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat scăderi, iar cele mai relevante s-au produs în industria prelucrătoare (-2.400 locuri vacante), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (-1.000 locuri vacante). O uşoară creştere a numărului locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în administraţia publică (+200 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au constatat în administraţia publică, respectiv în tranzacţii imobiliare (+0,26 puncte procentuale). La polul opus, cele mai vizibile diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante (-0,23 puncte procentuale) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări şi în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice.
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, alături de sănătate şi asistenţă socială (-600 locuri vacante), aceste din urmă activităţi şi-au păstrat ultimele poziţii înregistrând cele mai semnificative scăderi faţă de trimestrul similar al anului 2010 (200 locuri vacante). Cea mai importantă creştere a numărului locurilor de muncă vacante, comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2010, a fost în industria prelucrătoare (+700 locuri vacante).
În trimestrul IV 2011, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (0,85%), respectiv de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (0,61%).
În privinţa numărului locurilor de muncă vacante, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată a fost identificată pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (5.000 locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (4.600 locuri vacante).
Cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-a constatat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,25% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 50 locuri vacante), urmată de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,33% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 900 locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent, cei doi indicatori analizaţi au înregistrat scăderi în aproape toate grupele majore de ocupaţii. Cele mai semnificative scăderi atât în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul muncitorilor necalificaţi – grupa majoră 9 (-0,31 puncte procentuale, respectiv -1.600 locuri vacante), respectiv în cele de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (-0,21 puncte procentuale, respectiv -1.300 locuri vacante). Singura creştere atât în ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante cât şi numărul locurilor de muncă vacante, faţă de perioada analizată s-a regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (+0,08 puncte procentuale, respectiv 10 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, în aproape toate grupele majore de ocupaţii, cei doi indicatori au cunoscut creşteri. În ceea ce priveşte rata locurilor de muncă vacante cea mai semnificativă creştere s-a constatat în rândul ocupaţiilor de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (+0,13 puncte procentuale), urmată de ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,07 puncte procentuale). Faţă de perioada analizată, ocupaţiile aferente grupei majore 7 au înregistrat şi cele mai semnificative creşteri ale numărului locurilor de muncă vacante (+600 locuri vacante).
Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,07 puncte procentuale) şi în cele de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,04 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai accentuată scădere în rândul ocupaţiilor de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-300 locuri vacante).
