Syriza consideră că Grecia traversează o „criză umanitară” și a promis măsuri „de urgență” care să reducă dezastrul. Este vorba de un program în valoare de 2 miliarde de euro destinat grecilor aflați sub pragul sărăciei, care include creșterea pensiilor, electricitate gratuită pentru 300.000 de familii (la o populație de 11 milioane de locuitori), medicamente și îngrijire medicală gratuite și subvenționarea chiriilor pentru 25.000 de familii cu venituri mici. În plus, Syriza a promis creșterea salariului minim cu aproape jumătate, la 750 de euro. Ca orice populist, Tsipras nu are un calcul realist al veniturilor ca să spună cum va plăti pentru toate acestea, susținând că va reduce risipa bugetară și evaziunea fiscală a bogaților.
Ce-i drept, măsurile de austeritate impuse după 2009, au fost extrem de dure. Pensiile au fost reduse în medie cu 40%, ajutorul de șomaj este suspendat după un an, iar prețurile la medicamente au crescut cu 30% – scrie Financial Times. Mulți șomeri pe termen lung pierd și accesul la serviciile de sănătate de stat, iar șomajul este de 28%. Pentru a reduce deficitele și a-și putea plăti datoriile, guvernul a crescut impozitele pe proprietate, ceea ce afectează clasa de mijloc și costurile din industria turismului. În plus, statul cheltuiește într-adevăr prea mult, ca urmare a corupției, iar bogații nu își plătesc taxele. Dezvăluiri despre alocări supraevaluate în armată și liste cu evazioniști celebre au devenit tot atâtea scandaluri politice în Grecia, soldându-se cu arestări la cele mai înalte niveluri.
În acest climat politic, Syriza a ajuns în fruntea sondajelor fiind creditat cu un avans de cel puțin 4% din opțiunile de vot. Dacă Tsipras va ajunge să conducă noua coaliție de guvernământ și va încerca să își pună promisiunile în aplicare, atunci nu are decât o opțiune. Să declare încetarea de plăți și să părăsească moneda unică europeană revenind la drahmă. Tsipras a promis că va renegocia condițiile bailout-ului cu FMI și Uniunea Europeană, dar adevărul este că are o forță de negociere redusă. Necesarul de finanțare al Greciei pentru următorii doi ani este estimat la 28 de miliarde de euro și, cum are acces interzis la băncile private, nu are alternativă la UE și FMI. În plus are un vârf de plată de 4,5 miliarde până în luna martie, care se va ridica până la 6,5 miliarde până în iulie-august, anul acesta. Orice măsură guvernamentală care să se abată de la programul convenit cu troika – FMI-UE-Banca Mondială va duce la suspendarea finanțării, cu efecte catastrofale pentru greci.
Până acum câțiva ani, guvernul de la Atena avea o pârghie pe care a folosit-o cu parțial succes. Spectrul declarării falimentului, care ar fi atras după sine o criză majoră a întregii zone euro. Aceasta și-a pierdut însă forța de descurajare. Potrivit Der Spiegel, guvernul german consideră că o eventuală ieșire a Greciei din euro poate fi administrată fără prea multe probleme. Guvernul german consideră că Portugalia și Irlanda s-au redresat, Uniunea Europeană are un instrument de salvare eficient – Mecanismul European de Stabilitate – iar băncile importante sunt protejate de uniunea bancară.
O ieșire a Greciei din zona euro va crea un precedent al cărui consecințe sunt greu de calculat. Der Spiegel scrie că juriștii încearcă să găsească o cale legală prin care Atenei să i se poată permite să părăsească moneda unică, dar să rămână în Uniunea Europeană. Cum va fi acest lucru posibil și ce efecte va avea asupra celorlalte state aflate în dificultate sunt întrebări deschise.
