„În şedinţa din 4 august 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an de la 3,50% începând cu data de 5 august 2014”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.
Tăierea de dobândă era aşteptată de o parte dintre analişti, după ce nivelul acesteia a fost menţinut la şedinţa de politică monetară din iulie la 3,5%, fiind diminuate atunci ratele RMO pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, şi menţinute cele în lei la 12%.
Analiştii estimau, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei AnaliştilorFinanciar-Bancari din România (AAFBR), că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august.
Ei preconizează că scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.
De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată.
„A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei – n.r.) este una de durată”, arăta Isărescu.
Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.
„Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, preciza şeful BNR.
În ceea ce priveşte RMO în lei, analiştii anticipează că ar putea fi reduse la 10% până la finele anului şi la 8% până la sfârşitul anului viitor, în timp ce ratele rezervelor minime în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai probabil în decembrie.
Totodată, BNR menţine în comunicat formula de „gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.
CA a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.
