Celelalte produse tradiționale pentru care documentațiile sunt în diferite faze de elaborare sunt Cârnații de Pleșcoi, Salamul de Sibiu, Vîrșli, Brânza de Giulianca Brăila, Gemul de Rabarbăr, Scrumbia de Dunăre eviscerată afumată și Telemeaua de la Mărginimea Sibiului.
România deține un singur produs certificat la nivel european prin indicația geografică protejată (IGP) și două care urmează să obțină recunoașterea denumirii de origine protejată (DOP).
„Din 2007 și până în prezent, România a reușit să obțină indicația geografică protejată (IGP) pentru un singur produs, respectiv pentru Magiunul de prune Topoloveni, iar pentru alte două produse, Telemeaua de Ibănești și Pește Novac afumat de Țara Bârsei, se așteaptă obținerea denumirii de origine protejată (DOP). Aceste produse se află încă în perioada de opoziție la Uniunea Europeană timp de șase luni. Ei au venit cu câteva observații de formă și nu de fond, pe care le-am reglat”, a declarat Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Deși a intrat odată cu România în Uniunea Europeană, Bulgaria are trei produse cu DOP și 11 cu IGP, iar Italia și Franța dețin supremația cu 296, respectiv 243 de astfel de produse protejate.
„Pe de o parte, am intrat mai târziu în Uniunea Europeană, iar celelalte țări nu au stat să ne aștepte pe noi, iar după ce am intrat a trebuit să facem legislația pentru ceea ce înseamnă organisme private de inspecție și certificare. Din acele peste 4.400 de produse tradiționale care erau înregistrate la nivel național cred că unele trebuiau duse către obținerea acestei protecții, fie DOP, IGP sau STG (specialitate tradițională garantată), dar nu putem arde niște etape. De exemplu, acum derulăm un proiect cu Elveția pentru recunoașterea europeană a câtorva produse, respectiv Telemeaua de la Mărginimea Sibiului, Brânza de Covurlui, Pita de Pecica, Gem de Rabarbăr, Scrumbie de Dunăre eviscerată și afumată, dar și pentru alte produse precum Salamul de Nădlac, Brânza de Giulianca Brăila, Brânza de Burduf în scoarță de brad de la Bran, Cârnații de Pleșcoi și Vîrșli care se află în diferite stadii de elaborarea a documentației. Targetul pentru noi este ca în jur de 25-30 de produse tradiționale să poată obține DOP, IGP sau STG”, a mai spus Morărescu. Acesta a mai spus că MADR lucrează în prezent cu Ministerul Culturii pentru identificarea anumitor produse cu notorietate în arhiva muzeelor pentru a le putea da o formă și a le obține protecția europeană.
Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia cu 296, Franța cu 243, Spania — 205, Portugalia — 139, Grecia — 106 și Germania — 96.
