Într-o atmosferă emoţionantă creată de cei peste 5500 de fani prezenţi în tribune, Oltchim a început decisă lupta pentru trofeul Ligii Campionilor, care „pândea” de pe o masă din vecinătatea terenului, 3-1 (min. 5).
Agresivitatea din apărare a fost principalul atu al fetelor de la Oltchim, care au arătat o cu totul altă faţă la acest capitol prin comparaţie cu meciul tur. Ofensiva a fost debordantă, nelăsând timp să respire apărării daneze, care a fost vizibil deranjată de mobilitatea Oltchimului, dar şi de presiunea tribunelor.
Oltchim a încheiat participarea în Liga Campionilor cu o înfrângere, iar handbalistele antrenate de Radu Voina rămân doar cu visul de a-l ridica deasupra capului, dar şi cu consolarea jucării primei finale. Totul s-a încheiat cu lacrimi, de ambele părţi, de bucurie pentru Viborg şi, din păcate, de tristeţe pentru Oltchim, prima echipă din România, care a jucat o finală de Liga Campionilor, după cea a fotbaliştilor de la Steaua Bucureşti, în 1989.
