Cele mai mari scăderi ale populaţiei, luând în considerare şi fenomenul migraţiei interne, vor avea loc în regiunea sud-vest Oltenia (adică în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), care va pierde 33% din populaţie până în 2050, adică aproape 700.000 de locuitori.
De asemenea, celelalte două regiuni din sudul ţării (regiunea sud- Muntenia şi sud-est) vor rămâne cu o populaţie cu 29%, respectiv 28% mai mică decât în 2011, potrivit estimărilor profesorului Gheţău, scrie zf.ro.
Deşi proiecţiile demografice par a fi îndepărtate, scăderea forţei de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea costurilor cu persoanele vârstnice sunt elemente importante pentru deciziile de business, în timp ce scăderea populaţiei afectează semnificativ creşterea economică.
O situaţie cu totul specială o înregistrează regiunea Bucureşti-Ilfov, puternic influenţată de migraţia internă (adică de stabilirea locuitorilor din alte regiuni în Capitală).
Dacă nu ar exista fenomenul migraţiei, populaţia din Bucureşti-Ilfov s-ar reduce cu circa un sfert până în anul 2050, iar vârsta medie a locuitorilor ar fi de aproape 52 de ani în acel an, extrem de înaintată.
„În general, regiunea de sud a ţării a fost afectată de o îmbătrânire masivă a populaţiei, ca urmare a fluxurilor migratorii ale tinerilor către Capitală. Iar situaţia este dramatică din acest punct de vedere, pentru că în Teleorman, de exemplu, rata mortalităţii ajunsese la un nivel record, de 17 la mia de locuitori, cu mult peste media naţională de 11- 12 la mie. În ceea ce priveşte regiunea Bucureşti-Ilfov, aceasta «trăieşte» din imigraţie, pentru că altfel situaţia ar fi dezastruoasă. Bucureştiul a beneficiat de un aport de imigranţi tineri, ceea ce a salvat regiunea din punctul de vedere al indicatorilor demografici“, a explicat Gheţău.
