ONG-urile, scrisoare comună: ”Aceste legi distrug democrația”

Mai mulți reprezentanți ai unor ONG-uri semnează o scrisoare comună în care atrag atenția că democrația în România se află sub cel mai mare asalt din 1945 încoace. Aceștia susțin că o serie de legi și de măsuri guvernamentale știrbesc evoluția democratică, începând de la replici celebre comuniștilor și legionarilor, adoptate și promovate astăzi de anumite partide și până la proiecte de legi antidemocratice menite să închidă gura societății civile.

Autorii scrisorii mai spun că s-au construit campanii mediatice în presa cumpărată, care conțin astfel de atacuri împotriva societății civile, s-a concretizat în proiecte de legi specifice prin care practic se interzice dreptul cetățenilor de a se apăra în fața instanței de judecată, practic de a-și apăra drepturile fundamentale și patrimoniul natural. 

Scrisoarea a fost semnată de reprezentanți de la Inițiativa România, Bankwatch, Agent Green, Fundația Eco-Civica, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Animals International, Asociația TSP, Asociația Ecopolis, Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, Fundația Valea Bistriței, Corupția Ucide, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, Declic, Euronatur, Zero Waste Romania, Grupul de Mediu, Asociația Preocupați de Viitor etc.

Autorii prezintă o serie de acte normative care, spun ei, va înlătura practic orice integrare a normelor de mediu în politicile sectoriale, încălcând principiul precauției în luarea deciziei și principiul dezvoltării durabile, principii fundamentale ale Uniunii Europene instituite prin Tratatele sale, care au prioritate în fața dreptului național conform art 148 din Constituție. Dar cel mai grav este că patrimoniul natural și bunăstarea oamenilor vor avea de suferit și nu vor mai putea fi apărate în instanță, se mai spune în scrisoare.

Astfel:

1. Cea mai recentă propunere legislativă menită să readucă România pe calea dictaturii este BL 758/2022, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, proiect semnat de un număr mare de reprezentanții PNL , practic interzice accesul în instanță al ONG urilor, încălcând tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, încălcând dreptul de acces la justiție prevăzut de Constituția României și de Convenția de la Aarhus. Cele mai nocive prevederi se referă la depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea contestată dar nu mai mult de 50.000 de lei, instituirea unei răspunderi patrimoniale a membrilor Consiliului Director. Prevederile se aplică retroactiv și litigiilor în curs. Proiectul de lege așteaptă dezbateri în comisiile parlamentare.
2. Pl-x nr. 317/2022 și la Senat cu nr. L679/2022, privind pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, pentru modificarea și completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului și pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, prin care se reglementează o obligația imposibilă pentru societatea civilă de a acționa în instanță atunci când sunt emise acte ilegale. Astfel, sunt reglementate termene de decădere și de prescripție care curg indiferent dacă persoanele prejudiciate iau cunoștință de conținutul ilicit al autorizațiilor de construire, instituindu-se prezumția că simpla listare a numărului unei autorizații pe pagina unei primării din  (și avem peste 3000 de primării plus consilii județene cu competența de a emite autorizații de construire) face dovada luării la cunoștință a motivelor de nelegalitate. În mod evident, obligația impusă societății civile este imposibilă și de natură să înlăture accesul la justiție, fiind permisă aplicarea unei obligații imposibile, lovită de nulitate conform principiilor generale de drept (Impossibilium nulla obligatio est).
3. Ordinul nr. 1679/2022 pentru aprobarea procedurii privind redirecţionarea impozitului pe profit conform căruia ANAF verifică dacă organizațiile non-guvernamentale respectă legislația și decide dacă pot primi sponsorizările oferite de firme prin redirecționarea unui procent din impozitul pe profit. 

Mai mult decât atât, au devenit încă de anul trecut deductibile către Fondul Națiunilor Unite pentru Copii – UNICEF și către alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte. În mod evident, sporirea controlului de stat asupra finanțării ONG urilor și decizia statului cu privire la cauzele care primesc sumele redirecționate vor priva de fonduri ONG urile de mediu care contestă chiar proiecte de stat vătămătoare. În același timp, ONG urile mici din sfera serviciilor sociale nu vor mai beneficia de finanțări, pentru că firmele vor prefera să își deducă sumele de bani și se vor îndrepta numai către ONG urile pentru care este oferit acest mecanism. Aceste prevederi sunt discriminatorii și de natură să încalce principiile statului de drept și independența ONG urilor. 

4. Distrugerea apelor de suprafață
   1. Guvernul a emis un proiect de OUG pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă. Proiectul nu a fost încă discutat în Guvern, este semnat deja de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. Alte două proiecte de legi au fost depuse în Parlament și se află în curs de dezbatere în comisii: B711/07.11.2022 cu avize negative de la Consiliul Legislativ și de la CES și 712/07.11.2022. 

Aceste proiecte vor distruge rețeaua Natura 2000 din România, afectând în mod iremediabil 24 de Site-uri Natura 2000, râuri, păduri, habitate protejate la nivel prioritar, fără evaluări de mediu, în temeiul unei decizii politice în beneficiul unei companii de stat, pentru producția unei cantități de energie inexistentă, nefiind realizat un studiu actual raportat la debitul de astăzi al râurilor și la necesarul de apă care să rămână neutilizat pentru supraviețuirea speciilor. La indicatorii din anii 80, aceste râuri ar dispărea cu totul având în vedere reducerea drastică a debitelor în ultimii 30 de ani. 

2. În același timp, Ministerul Mediului a propus o OUG prin care se înlătură obligațiile privind evaluarea impactului lucrărilor hidrotehnice asupra corpurilor de apă (inclusiv poduri și hidrocentrale), nemaifiind obligatoriu avizul de gospodărire al apelor înainte de începerea lucrărilor, faptă care până acum era reglementată ca infracțiune. Această modificare vine după ce mai multe lucrări hidrotehnice realizate fără aviz de gospodărire al apelor au fost identificate  (peste 700 de poduri), fiind formulate și sesizări la Comisia Europeană. În același sens, BP910/2022, aflată în dezbatere la Senat ca a doua cameră sesizată 
3. PL 489/2022 – privind completarea art 33 al Lg apelor nr 107/1996, adoptată de Senat și trimisă la Camera Deputaților – prin care dreptul de exploatare al balastierelor se va da direct de către ANRM prin emiterea permiselor de exploatare cu excluderea ANAR din procedură și a obligației de a deține licență de exploatare. Această modificare vine după ce mai multe exploatări fără licențe au fost identificate.

5. OUG 140/2022 privind licența industrială unică, prin care se prevăd termene de emitere a actelor de reglementare de mediu care nu permit realizarea procedurilor coerente de evaluare a impactului asupra mediului, fiind aplicabilă în toate domeniile, inclusiv pentru cele prevăzute de Anexele 1 și 2 ale Directivei EIA transpusă prin Lg 292/2018.
6. Simplificarea procedurilor privind viza anuală a autorizației de mediu și a autorizației integrate de mediu. Aceste proceduri, deja realizate fără transparență și fără consultare publică, cu încălcarea Convenției de la Aarhus, vor fi simplificate până la a deveni simple formalități, fără a fi luate în considerare probleme de mediu semnalate. De altfel, în condițiile noii legislații propuse pentru ONG uri, nici nu va mai aveacine să le semnaleze. 
7. Propunere de modificare a Lg 350/2001 și pentru completarea Lg 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, prin care se urmărește acordarea dreptului de construire în lipsa documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru lucrări de construire a capacităților de producție și stocare a energiei electrice și a hidrogenului din surse regenerabile situate în intravilanul și extravilanul localităților, inclusiv stații de transformare, cabluri și instalații pentru racordarea acestora la rețeaua electrică de interes public. 

8. Legislație care privește vânătoarea de specii protejate:
   1. Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind metodele de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și legea sa de aprobare. Aceasta permite vânătoarea urșilor inclusiv în extravilan, fără intervenția și supravegherea autorităților de mediu, cu motivația că ar fi vorba de urși agresivi. O astfel de măsură vine în ciuda faptului că Guvernul României nu a făcut nimic pentru implementarea Planului privind conservarea speciei de urși în România, plan adoptat prin Ordinul 625/2018, care prevedea și măsuri coerente de gestionarea a urșilor agresivi.
   2. Vânătoarea unui număr mare de specii protejate: modificări ale legii vânătorii nr 407/2006 fără respectarea Directivelor habitate și păsări și adoptarea unui număr mare de derogări pt anumite specii: cocoși de munte, Ordinul 2482/2022, pentru mai multe specii de păsări Ordinul 165/2022, Ordinul 2359/2022, legalizarea capcanelor Ordinul 2802/2022. De asemenea, ordinul 1571/2022, care privește  aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada iunie 2022-14 mai 2023, ale cărui anexe nu sunt publice.

9. care Nu în ultimul rând, legile justiției, nu creează premisele unei justiții independente, în condițiile în care numărul de magistrați și de personal auxiliar este în continuă scădere, lipsa de specializări și încărcătura foarte mare generând probleme de administrare și gestionare corectă a cauzelor aflate pe rol.