Anunţul a fost făcut luni de autoritatea de reglementare în comunicaţii, ANCOM.
O parte din spectrul achiziţionat vizează furnizarea de servicii telecom 4G (generaţia a patra).
Calculată după costul de pornire al licenţelor, valoarea licitaţiei se ridica la 726,8 milioane de euro.
Ofertele celor cinci operatori au fost depuse în 14 august, iar şase zile mai târziu au fost validate de comisia de specialitate a instituţiei.
Licitaţia propriu-zisă pentru spectru a început la 10 septembrie, când au avut loc două runde primare, la finalul cărora ANCOM a anunţat că procesul va continua a doua zi cu noi runde, în condiţiile în care cererea a depăşit oferta în cel puţin una dintre categorii.
A doua zi, autoritatea de reglementare în telecom a anunţat că va organiza la 14 septembrie o rundă suplimentară pentru frecvenţele rămase neadjudecate, după ce marţi, în a doua zi de runde primare, cererea nu a mai depăşit oferta în niciuna dintre benzile scoase la licitaţie.
Procesul de licitaţie a continuat şi luni, 17 septembrie, cu a doua rundă suplimentară pentru alocarea frecvenţelor rămase neadjudecate.
Rundele primare şi cele suplimentare, desfăşurate în intervalul 10-17 septembrie, au permis determinarea numărului de blocuri generice pe care ofertanţii câştigători le-au câştigat în fiecare categorie, precum şi preţurile de bază ale blocurilor de frecvenţe respective, dar nu şi frecvenţele specifice care vor fi alocate ofertanţilor câştigători.
După încheierea celei de-a doua runnde suplimentare, ANCOM a anunţat că a stabilit câştigătorii, spectrul adjudecat de fiecare, precum şi sumele pe care le vor achita, fără să nominalizeze însă operatorii.
De asemenea, autoritatea de reglementare a stabilit că licitaţia va continua cu rundele de alocare a frecvenţelor, în număr de şapte, programate pentru vineri, 21septembrie, şi luni, 24 septembrie.
În rundele de alocare s-a stabilit poziţia fiecărui bloc de frecvenţă câştigat de operatori în benzile de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz.
ANCOM a scos la licitaţie drepturile de utilizare a frecvenţelor în benzile de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz pentru furnizarea de servicii de comunicaţii mobile – voce şi date – pe o perioadă de 15 ani.
În cadrul procedurii, operatorii au putut licita pentru două tipuri de licenţe: pe termen lung (15 ani, valabile până în aprilie 2029) şi pe termen scurt (1 an şi trei luni, valabile până în aprilie 2014).
Pentru licenţele pe termen lung, ANCOM a scos la licitaţie 42 de blocuri pereche de câte 5 MHz, dintre care 6 sunt în banda de 800 MHz, 7 în banda de 900 MHz, 15 în banda de 1.800 MHz şi 14 în banda de 2.600 MHz, precum şi 3 blocuri nepereche de câte 15 MHz în banda de 2.600 MHz.
Aceste licenţe se vor acorda cu începere de la 6 aprilie 2014. Pentru licenţiere pe termen scurt, ANCOM scoate la licitaţie 10 blocuri pereche de 2,5 MHz în banda de 900 MHz şi 6 blocuri pereche de 5 MHz în banda de 1.800 MHz, resurse care sunt în marea lor majoritate folosite în prezent de Orange şi Vodafone.
Preţul de pornire pentru fiecare bloc din cele patru benzi a fost stabilit prin hotărâre de Guvern. Astfel, fiecare bloc alocat pe 15 ani din banda de 800 MHz va avea un preţ minim de 35 de milioane de euro, cele din banda de 900 MHz de 40 de milioane de euro, respectiv 10 milioane de euro per bloc în banda de 1.800 MHz şi 4 milioane per bloc pereche şi 3 milioane pe bloc nepereche în banda de 2.600 MHz.
Pentru blocurile care vor fi alocate pe perioade de 15 luni, valorile au fost stabilite la 1,7 milioane de euro în banda de 900 MHz şi 800.000 euro în banda de 1.800 MHz.
Benzile de frecvenţe cuprinse între 880 şi 960 MHz sunt utilizate de Cosmote, Orange şi Vodafone pentru furnizarea de servicii de telecomunicaţii de generaţia a doua (2G) prin tehnologia GSM.
Primele două licenţe 2G au fost câştigate la finele anului 1996 de companiile care funcţionează în prezent sub denumirile Vodafone România (fost Mobifon) şi Orange România (fost Mobil Rom) şi au expirat la 31 decembrie 2011. Fiecare din cei doi operatori a achitat 75 milioane de dolari (în două tranşe) pentru utilizarea licenţei în ultimii 15 ani.
La finele anului 2011, Guvernul a decis să prelungească perioada de valabilitate a licenţelor 2G cu un an, până la 31 decembrie 2012. Taxa de prelungire a licenţelor a fost de 6,4 milioane de euro pentru fiecare operator.
A treia licenţă 2G este operată de Cosmote România (fost Cosmorom) şi expiră la 5 aprilie 2014. Operatorul a achitat 53 milioane de dolari (în două tranşe) pentru utilizarea licenţei.
Cei trei operatori furnizează servicii 2G şi în benzile de frecvenţe cuprinse între 1.710 şi 1.840 MHz.
Vodafone şi Orange mai deţin drepturi de utilizare a frecvenţelor şi în banda de frecvenţe de 2.100 MHz pentru furnizarea de servicii de comunicaţii mobile de generaţia a treia (3G) prin intermediul tehnologiei UMTS.
Cele două licenţe 3G au fost acordate în anul 2005, prin procedură de selecţie comparativă şi au o valabilitate de 15 ani. Taxa de licenţă s-a ridicat la 35 milioane de dolari, pentru fiecare operator.
Celelalte două licenţe 3G în banda de frecvenţe de 2.100 MHz au fost acordate la începutul anului 2007, pentru o perioadă de 15 ani, tot în urma unei proceduri de selecţie comparative, operatorilor RCS&RDS şi Telemobil.
Controlat de grupul France Telecom, Orange România este liderul pieţei locale de telefonie mobilă, cu 10,05 milioane de clienţi la 30 iunie, iar Vodafone România este parte a grupului britanic de telecomunicaţii mobile Vodafone şi ocupă poziţia a doua în clasament, cu 7,79 milioane de utilizatori.
Anul trecut, afacerile Orange România au scãzut cu 4,3%, la 3,98 miliarde de lei, iar profitul net a coborât cu 13,7%, la 805,6 milioane de lei.
În cazul Vodafone România, cifra de afaceri a scăzut cu 2,3%, la 3,39 miliarde de lei, în timp ce profitul net a urcat cu 0,2%, la 487,7 milioane delei.
Al treilea jucător de profil este Cosmote România, o divizie a grupului elen Cosmote, controlat de OTE (Grecia).
Grupul Cosmote controlează în România şi Telemobil.
Cu 6,4 milioane de clienţi la 30 iunie, Cosmote România a consemnat afaceri de 1,94 miliarde de lei în 2011, în urcare cu 8,9% faţă de nul precedent, în schimb ce profitul net a coborât cu 78,3%, la 30,8 milioane de lei.
Controlată indirect de către omul de afaceri Zoltan Teszari, RCS&RDS deţine o infrastructură de telecomunicaţii pe suport de fibră optică şi acoperă cu servicii de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă peste 200 oraşe.
Anul trecut, afacerile RCS&RDS au urcat cu 15,3%, la 2,03 miliarde de lei şi a trecut pe plus, cu un câştig net de 12,5 milioane de lei, de la pierderi de 70,3 milioane de lei în rumă cu un an.
Înfiinţată în anul 2000, 2K Telecom şi-a început activitatea în domeniul telecom ca furnizor de bucle locale şi acces la Internet.
Operatorul a devenit membru al grupului Asesoft în 2005.
Afacerile 2K Telecom au însumat 59,9 milioane de lei în 2011, de la 46,4 milioane de lei în urmă cu un an.
Societatea este controlată de Alexandru Ghiţă – 67,12% (fratele omului de afaceri Sebastian Ghiţă), Vasile Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiţă) şi Vasile Radu – 24,83%.
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România.
Potrivit datelor raportate ANCOM de furnizori, piaţa de comunicaţii a înregistrat în anul 2011 valoarea de 3,5 miliarde euro (14,8 miliarde lei, scădere cu 3% în moneda naţională).
