“Băncile preferă să crediteze statul pentru că, din cauza riscului, dobânzile oferite sunt mari, peste rata inflaţiei. Totodată, statul este perceput ca având un comportament de plată exemplar”, a declarat Radu Limpede, analist economic.
Condiţiile actuale – economice şi politice – ar putea face ca, în cazul în care următoarea tranşă de la Fondul Monetar Internaţional nu ar mai intra în conturile României, preţul banilor pe care i-ar obţine statul de la bănci să crească semnificativ, din cauza degradării percepţiei cu privire la riscul de ţară.
În vara acestui an, Ministerul Finanţelor a angajat un împrumut, prin forma unui club-loan, în valoare de un miliard de euro de la opt bănci, pentru acoperirea deficitului bugetar. Varianta de finanţare prin “club-loan” este mai flexibilă comparativ cu un credit sindicalizat sau o emisiune de eurobonduri şi reprezintă o alternativă la titlurile de stat. "Într-o perioadă cu riscuri mari, statul este cel mai sigur client al băncilor. Putem afirma că statul are un coeficient de plată “AAA”, adică cel mai bun indicator”, a declarat pentru Business Standard Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
"Cu cât devine mai probabilă o amânare a tranşei, cu atât intră în ecuaţie mai multe informaţii şi riscul de ţară creşte. Riscul României este legat de percepţie, nu neapărat de datele macroeconomice, care nici ele nu sunt foarte bune. Cu cât percepţia este mai negativă cu atât riscul de ţară creşte", spune Oprescu.
Potrivit acestuia, ultimul trimestru al anului trecut a fost cea mai dificilă perioadă pentru sistemul bancar local, în intervalul septembrie 2008-septembrie 2009.
"Ultima perioadă a anului trecut a fost legată de o zvonistică, care a apărut aproape de nicăieri. Întreg sistemul bancar avea o lichiditate foarte bună, însă piaţa a intrat într-o panică total inexplicabilă la momentul respectiv. Clienţii s-au impacientat, deşi noi încercam să le explicăm că indicatorii bancari locali sunt net superiori celor din regiune", explică şeful Alpha Bank România. Acesta spune că dimensiunea psihologică a zvonurilor respective ar fi putut induce probleme în sistem, dacă băncile nu ar fi avut indicatori de solvabilitate şi lichiditate la niveluri ridicate.
"Alpha Bank, de exemplu, avea la începutul anului un indicator de solvabilitate de 14%, iar nivelul minim indicat de BNR este de 8%, iar cel recomandat pentru perioada de criză este de 9-10%", spune Sergiu Oprescu.
În opinia acestuia, riscul cel mai greu de gestionat, în ultimul an, a fost cel de lichiditate, care s-a manifestat atât pentru valutele străine, cât şi pentru moneda naţională. Dar, momentul cel mai delicat, pentru sistemul bancar, a fost cel de la finele anului trecut, când, din cauza "zvonisticii nesănătoase", se putea intra într-o criză de imagine, care ar fi afectat reputaţia instituţiilor de credit.
Sergiu Oprescu susţine că eficienţa reţelei bancare din România este cu mult sub media altor ţări europene.
“La un total al creditului neguvernamental de peste 50 miliarde de euro, pe care îl împărţim la cele 6.300 de unităţi, vorbim despre câteva milioane de euro pe fiecare unitate bancară, nivel mult mai mic decât media altor sisteme bancare din Europa. Nu putem evolua dacă nu creştem eficienţa reţelei bancare", subliniază şeful Alpha Bank România. Potrivit acestuia, banca pe care o conduce are o dimensiune optimă a reţelei şi nu este necesar să se închidă unităţi. Această situaţie favorabilă, comparativ cu alte bănci, este susţinută de faptul că Alpha Bank a început dezvoltarea reţelei spre finele "perioadei de exuberanţă”.
Credite neperformante
Activitatea de gestionare a portofoliului de credite neperformante este probabil cel mai important exerciţiu al anului 2009 şi, probabil, va continua şi în 2010, afirmă Oprescu. “Creditele care dau semnale de neperformanţă nu trebuie tratate cu emoţie şi rigiditate, ci cu multă creativitate şi inovaţie pentru a se identifica soluţii. Trebuie plecat de la premisa că atât banca, cât şi clientul au un interes comun. Banca nu are interesul să-l execute pe client, însă şi acesta trebuie să înţeleagă că împrumutul trebuie rambursat. Dacă interesele sunt divergente, nu se poate trece decât la un proces de executare”, explică şeful Alpha Bank România. Oprescu spune că banca nu a realizat tranzacţii semnificative cu pachete de credite neperformante. “Am avut o tranzacţie la începutul anului de câteva credite asociate în general cardurilor, dar de un volum mic, pe care am finalizat-o cu una dintre societăţile de profil existente. Rata creditelor neperformante la Alpha Bank este mult sub media sistemului", subliniază Oprescu
> Care este raportul credite/depozite la Alpha Bank?
Am fost o bancă care a creditat preponderent în valută în ultimii ani, iar ca atare am adus bani din afară. Indicatorul este supraunitar, se apropie de 200%. În ceea ce priveşte finanţarea de la banca-mamă nu avem probleme, deoarece fondurile ne-au fost puse la dispoziţie pe termen lung. Avem o strategie de a creşte valoarea depozitelor, dar vrem să realizăm acest lucru fără a produce schimbări de structură în interior, adică nu vrem să atragem bani speculativi, care vin conjunctural din cauza unor rate foarte mari pe care ai putea să o acorzi la un moment dat. Din experienţa noastră, această politică de a atrage bani speculativi nu conduce decât la o creştere a costurilor cu dobânda la pasiv, fără să îţi asigure o stabilitate a bazei de depozite. Soluţia pe termen lung este de a oferi produse cât mai bune pentru a stimula economisirea.
> Cum decurge programul Prima Casă?
Am văzut în ultimele trei săptămâni o stagnare a fluxului de noi credite pe acest program, însă noi am utilizat pe partea împrumuturilor acordate şi aprobate, aproape 50% din plafon. Am solicitat o majorare a plafonului, care a fost aprobată. Suntem una dintre primele patru bănci din programul Prima Casă, în ceea ce priveşte vânzările şi ritmul de creştere. Avem o cotă de piaţă pe credite ipotecare de peste 10%, pentru că am fost prima bancă din România care a deschis creditarea pe acest segment.
