„Este clar că acest proces va trebui să fie obiectivul fundamental pentru un an jumate de acum înainte”, a afirmat Leonard Orban într-un discurs la reuniunea anuală a diploma?iei române în care a vorbit despre priorităţi strategice ale României în context european.
Consilierul prezidenţial a apreciat că interesele sunt atât de distincte şi atât de diferite în ceea ce priveşte bugetul UE, încât va fi foarte greu să se ajungă la un acord. „Un obiectiv fundamental al României este ca bugetul să fie adoptat, pentru că va duce la consolidarea UE, iar consolidarea UE este esenţială pentru România”, a arătat Leonard Orban, fost comisar european.
El a menţionat că poziţia României va trebui să fie flexibilă, apărând interesele pe care le avem, dar şi dovedind o poziţie flexibilă, care să poată conduce la adoptarea cât mai rapidă a bugetului UE pentru perioada 2014-2020.
În ceea ce priveşte aderarea la spaţiul euro, consilierul prezidenţial a apreciat că, mai mult decât oricând, România va trebui să analizeze foarte clar care sunt opţiunile. El s-a pronunţat pentru o aderare cât mai rapidă la euro, deşi există voci, inclusiv la nivelul preşedinţiei poloneze a UE, care consideră că ar fi mai prudentă o atitudine de expectativă, dată fiind actuala criză prin care trece zona euro. „Mai mult ca oricând, în cazul consolidării spa?iului euro, va trebui să depunem toate eforturile necesare, în principal cele vizând restructurarea economică, astfel încât, cât mai repede posibil, să aderăm la zona euro, pentru că, până la urmă, din ce în ce mai multe decizii se iau la nivelul zonei euro şi au un impact asupra statelor membre”, a argumentat Leonard Orban.
Referitor la absorbţia fondurilor europene, consilierul prezidenţial a menţionat că este necesar să se intesifice major eforturile, astfel încât România să depăşească situaţia extrem de dificilă în care se află în momentul de fa?ă.
Negocierile pe tema viitorului buget al UE se anunţă foarte dure. Deşi, conform proiectului înaintat de Comisia Europeană, România are prevăzute nişte alocări văzute chiar de comisarul Dacian Cioloş ca foarte generoase, există voci care vor cere la negocieri diminuarea acestor fonduri, invocând rata mică de absobţie a banilor europeni înregistrată de România.
Întrebat, marţi, la RRA, dacă MAE are pregătită o strategie pentru negocieri, ministrul de externe Teodor Baconschi a comentat că există o tendinţă tradiţională de autoculpabilizare şi a arătat că media europeană de absorbţie a fondurilor structurale e de 25% (a României fiind, oricum, mult mai mică – n.r.). „Sigur, avem, ca în orice clasă, premianţii şi repetenţii, dar noi avem interesul să îmbunătăţim capacitatea administrativă de a procesa aceste fonduri. E o şansă unică de dezvoltare, ştim aceste lucruri, sunt repetate foarte des. Adevărul e că rata a crescut, absorbim ceva mai bine asemenea fonduri. Mediocritatea rezultatului în domeniu ne penalizează, ne slăbeşte puţin poziţia în negocierile pe bugetul post-2013”, a recunoscut ministrul de externe. „În acelaşi timp însă, avem parteneri şi aliaţi puternici în state care vor şi ele ca politica agricolă comună şi politica de coeziune să păstreze cote cel puţin egale cu actualul exerciţiu bugetar şi cred că vom atinge acest obiectiv”, a subliniat şeful diplomaţiei.
În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, consilierul prezidenţial Leonard Orban a apreciat că aşteptările trebuie să fie extrem de prudente. „Să nu cumva să încercăm să ne creăm aşteptări care nu vor putea fi realizate”, a avertizat fostul comisar european. „O aderare graduală cred că este maximul pe care România îl va putea obţine”, a afirmat Leonard Orban.
Referitor la dezbaterile privind consolidarea guvernanţei Schengen, consiliderul prezidenţial a apreciat că este în interesul fundamental al României să susţină procesul. „Este în interesul nostru ca spaţiul Schengen să aibă mai puţine probleme decât are în momentul de faţă, pentru că o parte din rezistenţa care există în momentul de faţă în multe state membre se datorează şi problemelor majore cu care se confruntă spaţiul Schengen”, a explicat Leonard Orban.
Consilierul prezidenţial şi-a exprimat speranţa, pe de altă parte, că la mijlocul anului viitor Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justi?ie se va încheia. „Este evident că această finalizare nu va fi doar rezultatul unui demers diplomatic, ci în primul rând a continuării reformelor profunde în domeniul judiciar. E nevoie de voinţă politică la toate nivelurile, astfel încât să putem atinge acest obiectiv, e nevoie de continuarea reformei în domeniu, e clar că este un efort care va trebui să angreneze toţi actorii instituţionali”, a conchis primul comisar pe care România l-a avut în executivul european.
