Pe de altă parte, el susţine că în România nu este vizibilă „voinţa politică” de a corecta dezechilibrele economice în scopul adoptării euro.
„Teoretic este posibil ca România să ajusteze deficitul bugetar spre limitele impuse de UE, dar nu văd asemenea voinţă. Nici clasa politică, nici populaţia nu par să-şi dorească asta. În unele ţări, adoptarea euro are importanţă în plan politic. De exemplu în Estonia, unde guvernul a făcut reforme pentru a putea adopta euro. În România nu există o dezbatere în acest sens”, a mai spus analistul Moody’s.
Agenţia de evaluare financiară prognozează un deficit bugetar de 8,5% din PIB în România în 2009, potrivit standardelor de calcul ESA95.
Autorităţile române s-au angajat, prin acordul cu FMI şi UE, să se încadreze în acest an într-o ţintă de deficit bugetar de 7,3% din PIB, urmând ca în 2010 să îl reducă la 5,9% din PIB, potrivit standardelor locale (metoda de calcul cash).
Potrivit Tratatului de la Maastricht, unul dintre criteriile principale pentru adoptarea euro este limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.
Totodată, Orchard apreciază că noul guvern va fi obligat să continue reformele structurale în contextul acordului cu FMI şi UE.
„După formarea noului guvern, reformele vor reîncepe. FMI şi UE au fost oricum foarte răbdătoare până acum, deci autorităţile române nu vor avea de ales, trebuie să progreseze. România are un istoric de întrerupere a reformelor. Perioadele de progres rapid sunt de obicei urmate de perioade de încetinire a acestora. Cred însă că prima jumătate din 2010 va fi un interval de progres pe partea de reforme structurale”, a spus analistul de la Moody’s.
