„În mod cert noile reglementări BNR vor avea un impact semnificativ şi în special pe piaţa creditelor de consum. Cel mai probabil, impactul negativ va consta în reducerea creditării pentru populaţie, ceea ce ar putea afecta consumul, dar şi piaţa imobiliară, segmente care au cea mai mare nevoie de recuperare după criză”, a declarat Chichiţă pentru MEDIAFAX.
Lucian Cojocaru, vicepreşedinte Volksbank pe zona de retail, a declarat că noile reglementări ale BNR sunt corecte din punct de vedere prudenţial şi vor avea un impact neutru asupra băncilor, pentru că piaţa este oricum „moartă”, însă restricţionarea creditării va nemulţumi potenţialii clienţi.
BNR a prezentat marţi spre dezbatere publică un proiect care prevede, printre altele, că împrumuturile pentru consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea creditului, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.
Pentru creditele imobiliare, debitorul va trebui să deţină un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine, se mai arată în proiectul BNR.
La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat într-un interviu acordat MEDIAFAX că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.
De altfel, în perioada de explozie a creditului în valută din 2005 – 2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine.
La finele lunii iulie, creditele în valută acordate de bănci însumau echivalentul a 137,7 miliarde de lei, cu 72% mai mult decât soldul împrumuturilor în lei, care se cifra la 80,1 miliarde de lei.
