„Principalul factor de creştere continuă să fie exporturile (…) dar România rămane astfel vulnerabilă dacă cererea din UE scade”, se arată într-o analiză a Oxford Economics.
De altfel, economia zonei euro are o dinamică în două viteze în această perioadă, cu performanţe solide în statele care au o situaţie mai bună, în timp ce ţările „de la periferie”, cu datorii mari şi deficite bugetare ridicate, continuă să se confrunte cu o activitate economică slabă şi şomaj ridicat.
Totuşi, Germania şi Franţa, cele mai mari economii din zona euro, au înregistrat o încetinire a creşterii în ultimele două trimestre ale anului trecut, după cifre neaşteptat de bune în trimestrul al doilea.
Oxford Economics notează că, deşi creşterea economică va continua să fie slabă în România în acest an, consolidarea fiscală este de o importanţă fundamentală pentru a asigura o revenire de durată a economiei.
Astfel, instituţia anticipează o creştere economică de numai 0,1% în acest an în România, datorată în principal exporturilor (plus 7%) şi producţiei industriale (5,2%). FMI şi Guvernul anticipează în acelaşi timp o creştere reală a PIB de 1,5%.
Anul viitor arată însă mult mai bine pentru România în viziunea Oxford Economics, cu un avans de 4,8% al PIB, după revenirea consumului privat, investiţiilor şi a consumului public şi menţinerea performanţelor pozitive ale exporturilor şi industriei.
