„Cu privire la transparenţă şi la evidenţierea informaţiilor, dorim să vedem o transparentizare mai bună a sistemului de raportare. Nu există cerinţe legale cu privire la firmele de stat. Legile actuale spun că firmele îşi publică aceste informaţii pe internet doar dacă au site. (…) Noi nici măcar nu ştim câte firme de stat există. Există 700, maximum 1.000… Noi am vrea să le vedem transparente, vrem să vedem că există un departament, o agenţie guvernamentală care se ocupă de aceste firme, vrem un raport anual cu privire la acestea, să vedem ce fac ele, care este situaţia lor, ce se face pentru a le îmbunătăţi situaţia (pentru cele care înregistrează pierderi n.r.)”, a menţionat analistul economic al FMI pentru România şi Bulgaria, Anca Paliu.
Aceasta a subliniat că există măsuri urgente care trebuie luate pentru a reduce arieratele la zero. De asemenea, trebuie restructurate toate categoriile de cheltuieli, iar managementul privat reprezintă o etapă intermediară până la privatizare, abordare care „trebuie făcută cu mare grijă”.
„Dorim de asemenea să vedem şi analize ample, capitole ample în strategia pe termen mediu şi lung (referitor la firmele de stat, n.r.). Recomandăm o îmbunătăţire a gradului de responsabilizare a ministerelor de resort. De exemplu, dacă înregistrează pierderi, bugetul lor trebuie să fie ajustat pe pierderile respective. De asemenea, trebuie identificate acele firme de stat care trebuie privatizate, restructurate sau închise”, a mai spus Paliu.
În ceea ce priveşte responsabilitatea Consiliilor de Administraţie, reprezentantul FMI susţine că în alte ţări se observă o mişcare către comitete independente, profesionale.
„În alte Consilii de Administraţie, în alte ţări, nu există reprezentanţi ai statului, aşa cum se întâmplă la noi. La noi, la modul ideal, cel puţin jumătate din Consiliul de Administraţie de la stat ar trebui să fie nişte profesionişti independenţi”, a mai spus Paliu.
