Herbert Stepici ar putea fi bătrânul înţelept al bancherilor din Europa Centrală, şi asta nu doar datorită înfăţişării sale de bunic afabil şi sfătos: el a condus afacerile în străinătate ale Raiffeisen Bank (acum Raiffeisen Bank International, RBI) din anii ’70 încoace. Subsidiarele RBI se întind acum în 16 foste ţări comuniste, inclusiv Rusia, iar anul trecut au adus băncii‑mamă un profit de circa 930 de milioane de euro, înainte de taxe. Stepici este încrezător în potenţialul sectorului bancar din regiune, tocmai ce a achiziţionat Polbank, o bancă poloneză de retail, despre care spune că „umple ultimul gol“ în portofoliul diversificat al Raiffeisen. Doar italienii de la UniCredit au o întindere comparabilă cu cea a RBI, dacă ar fi să includem şi băncile pe care le deţin în ţările baltice şi în Turcia. Potrivit calculelor UniCredit, dacă ar fi să luăm în considerare volumul activelor, banca italiană este cel mai mare jucător din întreaga regiune. Pe de altă parte, Erste Bank, tot o bancă austriacă ca şi RBI, are o concentrare de piaţă mai bună. Prin subsidiarele sale deţine aproximativ un sfert din pieţele de retail bancar în Republica Cehă, Slovacia şi România.
Regiunea este fără îndoială promiţătoare. Pentru 2011, Raiffeisen estimează o rată de creştere a Produsului Intern Brut al Europei Centrale de 3,9%, mai mult decât dublul ratei de creştere estimate pentru zona euro, de 1,8%. Toate grupurile bancare menţionate insistă că sunt bine plasate pentru a profita de revenirea economică regională. UniCredit argumentează optimismul prin expunerile din Rusia, Turcia şi Polonia, despre care spune că sunt o combinaţie între mărime şi o volatilitate redusă a sectorului bancar. Subsidiarele din cele trei ţări aduc 57% din totalul veniturilor băncii italiene din regiune. Alte câteva bănci străine sunt prezente într‑una sau două ţări din Europa Centrală, lipsindu‑le însă o strategie regională consistentă. Intesa San Paolo din Italia, de exemplu, deţine cea mai mare bancă din Serbia şi a doua din Croaţia şi Slovacia. Grupul bancar şi de asigurări belgian KBC controlează cea mai mare bancă cehă şi pe a doua din Ungaria. Analiştii se aşteaptă ca belgienii să păstreze aceste două mari active şi să vândă acţiunile deţinute la băncile din Rusia, Serbia şi Slovenia.
La două decenii de la căderea Zidului Berlinului, Erste, Raiffeisen Bank International şi UniCredit beneficiază din plin de investiţiile susţinute din regiune, fiecare din grupurile bancare respective fiind condus de persoane care au o pasiune pentru această zonă. În Austria, Andreas Treichl, încă şeful Erste, şi Herbert Stepici de la RBI au cumpărat bănci în vecinătate imediat ce au apărut ocaziile şi niciodată n‑au regretat. Alessandro Profumo, fostul şef al UniCredit, a investit mai întâi în Polonia şi mai apoi a cumpărat banca germană HypoVereinsbank, care deţine liderul de piaţă Bank Austria Creditanstalt. Aceşti oameni au avut inspiraţia, în timpul crizei bancare globale, de a‑şi păstra băncile implicate în regiune, cu puţin ajutor din partea guvernelor de acasă, a Comisiei Europene sau a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Împreună ei au avut o înţelegere, cunoscută sub numele de „Iniţiativa de la Viena“, prin care se angajau să păstreze neatinse fluxurile de bani către ţările estice ale Uniunii Europene. Acum primesc dividendele.
Tabloul optimist de mai sus conţine şi nişte zone întunecate. Revenirea economiilor maghiară şi românească este ezitantă, iar cea poloneză s‑ar putea supraîncălzi. Stepici spune că cea mai iritantă problemă o reprezintă suprataxele pe profit impuse de Austria şi Ungaria, bazate pe dimensiunea veniturilor. Și alte ţări din regiune ar putea adopta astfel de măsuri, probabil pe baza indicatorilor de performanţă ai băncilor. Însă cursele cu obstacole par să le priască bancherilor cu experienţa lui Stepici. Citeşte mai mult pe MONEYEXPRESS
