Având în vedere actuala tendinţă demografică, există temeri că, din cauza îmbătrânirii populaţiei, tinerii ar putea fi marginalizaţi, dezbaterea electorală concentrându-se pe chestiunile referitoare mai ales la persoanele în vârstă, potrivit unui raport al APCE adoptat joi seara cu 19 voturi ”pentru” şi 7 ”împotrivă” de parlamentarii reuniţi în sesiune la Strasbourg.
”O astfel de evoluţie ar putea pune în pericol stabilitatea democraţiei în timp ce coeziunea socială este necesară mai mult ca oricând”, se afirmă în textul pregătit de Milos Aligrudic. Acesta le cere statelor ”să studieze posibilitatea de a coborî vârsta minimă de vot la 16 ani în toate ţările şi pentru orice tip de alegeri”.
Documentul constată, printre altele, ”o creştere a absenteismului electoral în toată Europa”, îndeosebi la categoria de vârstă între 18 şi 24 de ani. Or, explică raportorul, studiile arată că tot mai mulţi tineri aşteaptă să participe la viaţa politică.
Pentru marea majoritate a statelor europene, vârsta minimă de vot este de 18 ani. În 2007, Austria a devenit prima ţară care a stabilit vârsta minimă de vot la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri (municipale, regionale, naţionale), a subliniat APCE.
Landuri germane, un canton elveţian şi trei teritorii dependente de Coroana britanică au coborât, de asemenea, vârsta de vot la 16 ani.
