Barometrul relevă o scădere a încrederii românilor în instituţiile politice, în timp ce cota de încredere în instituţiile executive, sociale sau private şi internaţionale înregistrează fluctuaţii uşoare. Românii consideră prioritară combaterea corupţiei din sistemul sanitar.
Instituţia politică în care românii au cea mai mare încredere este Primăria, 37,9% dintre respondenţi răspunzând în acest sens, faţă de 41,3% la sfârşitul lunii mai, urmată de Curtea Constituţională a României cu 35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai şi Guvern cu 35,6% faţă de 37,3% în măsurătoarea precedentă. Parlamentul este cotat, în sondajul INSCOP, cu 25,8% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 29,1% încredere la finalul lunii mai. Preşedinţia era cotată în luna mai cu 25,6% încredere, înregistrând în iulie 25,1%. Consiliul Judeţean beneficiază de încrederea a 32,9% dintre respondenţi (faţă de 33,1% în mai). Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu 14,7%, faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.
Analiza evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere – măsurătoarea din luna martie, comparativ cu măsurătoarea din iulie – au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), partidele politice (cu o pierdere de 3,8%) şi Preşedinţia, cu pierderea cea mai mică, de 2,5%.
Topul încrederii în ceea ce priveşte instituţiile executive este condus de Armată cu 64,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 66,9% la măsurătoarea precedentă efectuată la sfârşitul lunii mai), urmată de Banca Naţională a României cu 50% (faţă de 51,9% în mai), Serviciul Român de Informaţii cu 48% (faţă de 47,3% la măsurătoarea precedentă) şi Serviciul de Informaţii Externe (47,6%, faţă de 44% luna trecută). În clasamentul încrederii în instituţiile cu rol executiv urmează DNA, care înregistrează o creştere importantă ajungând la 47,4% încredere multă şi foarte multă în iulie, faţă de 42% în luna mai. DNA este urmată de Poliţie cu 45% încredere multă şi foarte multă (faţă de 46,4% în mai) şi ANSVSA cu 35,3% (faţă de 37% în mai).
La capitolul instituţii sociale sau private, românii au indicat că au foarte mult încredere în Biserică, 63,9% răspunzând în acest sens faţă de 66,1% la sfârşitul lunii mai. În clasament urmează universităţile cu 51,9% (faţă de 50,2% în mai), presa cu 42,7% (faţă de 44,5% în mai), organizaţiile societăţii civile cu 34,9% (faţă de 37,6% în mai), sindicatele cotate la 25,7% încredere (faţă de 25,3% la măsurătoarea precedentă), băncile cu 22,3% (comparativ cu 21,5% în mai şi 18,5% în aprilie) şi patronatele cu 21,1% (comparativ cu 21,9% în sondajul anterior).
INSCOP arată că Biserica atinge un minim al indicelui de încredere, comparativ cu luna martie când înregistra 69,1% încredere. În ultimele cinci luni, comparativ cu nivelul de încredere măsurat în martie, Biserica şi sindicatele au pierdut 5,2, respectiv 3,4 procente din încrederea multă şi foarte multă, în timp ce universităţile şi băncile au câştigat fiecare câte 2,9%.
Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU cu 52,5% (faţă de 49,9% în mai), urmată de Uniunea Europeană cotată la 49,1% încredere (faţă de 46% în mai) şi NATO cu 48,2% (comparativ 49,5% în sondajul anterior). Parlamentul European stagnează la 44,8% faţă de sondajul din luna mai. Comisia Europeană înregistrează 44,4% încredere (faţă de 44,1% în mai), în timp ce Banca Mondială şi FMI înregistrează 34,7% (35,2% în mai), respectiv 29% (30,1% în mai).
În ceea ce priveşte opinia populaţiei referitoare la domeniul în care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se implice cel mai mult pentru combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre români – 33,6% – indică sistemul de sănătate, urmat de instituţiile administraţiei centrale (31,2%). 15% dintre români aşteaptă acţiuni de combatere a corupţiei din sistemul de învăţământ, iar alţi 15% acţiuni de combatere a corupţiei în administraţia locală. 5,1% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 12 – 21 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.
Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 74 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate).
