Sursa foto: telegraph.co.uk
În primul rând, spune Hartleb, populiştii de dreapta nu ar avea strategii de solutionare a crizei, în afară de strategiile separaţioniste şi antiglobaliste.
Tendinţe populiste de dreapta, în ţările industrializate
De pildă, în statele scandinave, efectele crizei nu se resimt aproape deloc. Nici măcar imigraţia ilegală nu e o mare problemă. Şi totuşi, partidele populiste de dreapta câştigă teren. La ultimele alegeri din Finlanda, partidul “Adevăraţii finlandezi” a cules voturile alegătorilor. Strategia, prin care au câştigat 20 la sută din voturi a fost sloganul “Nu înţelegem, de ce trebuie să plătim pentru portughezi”, explică Florian Hartleb. În ţara vecină, populiştii “Democraţii Suediei” au intrat în parlament pentru prima dată în 2010. După părerea politologului, în ţările bogate, aceste formaţiuni alimentează şi teama celor înstăriţi de a-şi pierde averile. “Un motiv important este aversiunea faţă de bogaţi, de aceea votează clasa de mijloc aceste partide”. Atacul terorist săvârşit de Andreas Brevik, în vara lui 2011 în Norvegia, ar trebui privit ca un caz singular şi nu ca expresie a unei violenţe în creştere, presupune Florian Hartleb.
Violenţele comise de extremiştii de dreapta au şocat şi în Germania. Trio-ul autointitulat “Gruparea Naţional- Socialistă Clandestină” (NSU) a comis crime timp de peste un deceniu, până cînd autorităţile să le dea de urmă. Ajungem astfel şi la Partidul Naţional- Democrat din Germania (NPD), un partid neconstituţional, care poate fi considerat nu numai populist de dreapta, ci extremist de dreapta, scrie Deutsche Welle.
Totuşi, Hartleb vede cu scepticism o eventuală interdicţie a acestuia: “Nu consolidarea partidelor de dreapta e o problema în Germania, ci delictele motivate politic şi o anumită subcultură, răspunzatoare pentru crimele în serie.” Articolul integral pe Deutsche Welle
