Legea finanţării partidelor politice le permite acestora să aibă mai multe surse de finanţare. Faţă de Grecia, unde numai statul sponsorizează politicienii, la noi sunt permise cotizaţii ale membrilor, donaţii, dar şi subvenţia de la bugetul de stat şi venituri din activităţi proprii. La acest ultim capitol intră, de exemplu, comercializarea cărţilor de propagandă sau organizarea de simpozioane cu chetă publică. De la buget se alocă în fiecare an partidelor politice până la 0,04% din veniturile statului. Subvenţia se acordă după numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi la locale. Trei sferturi din subvenţie se împart între partide în funcţie de mandatele de deputat şi senator. Restul fondurilor, după numărul de consilieri locali, pragul minim fiind 50 de mandate.
Unde se duc aceşti bani? Legea prevede că partidele pot folosi banii de la buget pentru întreţinerea sediilor, organizarea de acţiuni, deplasări în străinătate, campanie electorală până la birotică şi activităţi de protocol. În schimb, formaţiunile îşi achită singure facturile la utilităţi pentru sediile primite.
Pe 2012, până la această dată, partidele au primit aproape 4,5 milioane de lei. Media lunară este de 500.000 de lei. După alegerile din iunie, sumele au crescut uşor. Dacă în ianuarie statul vira în conturile aleşilor în jur de 420.000 de lei, din iulie subvenţia a sărit la 560.000 de lei.
În topul încasărilor se află Partidul Social Democrat, cu peste 1,7 milioane de lei, urmat îndeaproape de Partidul Democrat Liberal. Liberalii încasează a treia sumă ca valoare, urmaţi de conservatori. Din iulie, în această schemă de plată a intrat şi Partidul Poporului – Dan Diaconescu, pentru voturile primite în alegerile locale.
Dacă privim în urmă la sumele alocate după alegerile din 2008, regăsim printre partidele finanţate şi formaţiunea condusă de Corneliu Vadim Tudor, PRM, care, la acel moment, era în Parlament. Uniunea Democrată Maghiară din România iese mai câştigată, deşi nu este înregistrată ca partid politic. Ca platformă culturală, prin Departamentul de Relaţii Interetnice, pentru UDMR s-au alocat în acest an 17 milioane de lei, potrivit datelor din bugetul de stat.
Aceasta este faţa văzută a bilanţurilor contabile pe care le ţin formaţiunile politice româneşti. Grosul finanţării pe care se bazează maşinăriile de partid vine din partea unor donatori anonimi cu dare de mână.