“Totul depinde de cum va evolua economia în 2010. Dacă luăm în calcul prognozele FMI, care vorbesc despre o creştere de 0,5% a produsului intern brut, nevoia de creditare nu ar trebui să fie simţitor mai mare. Pe segmentul persoanelor fizice nu văd o stimulare a consumului prin creditare pentru că, din cauza restanţelor acumulate, eligibilitatea este restrânsă. Unde s-ar putea vedea un avans ar fi în zona creditelor ipotecare. Programul Prima Casă a stimulat împrumuturile pentru cumpărarea de locuinţe, însă, per ansamblu, nu cred că vor fi diferenţe spectaculoase faţă de 2009, poate o stabilizare”, consideră reprezentantul băncii. Referitor la dinamica din primele nouă luni a împrumuturilor, Pârvu spune că s-a înregistrat o uşoară stagnare. “În ceea ce priveşte segmentul companiilor, se vede o anumită scădere ce poate fi explicată prin restrângerea activităţii economice şi prin nevoia de finanţare, care este mai redusă. Categoria întreprinderilor mici şi mijlocii a fost cel mai grav afectată de criză, din cauza resurselor insuficiente şi a gamei restrânse de produse şi servicii”, explică acesta.
Cu privire la creditarea persoanelor fizice, Pârvu spune că acestea au deja un grad de îndatorare destul de ridicat şi se confruntă şi cu posibilitatea pierderii locului de muncă.
“Creditarea în cadrul Piraeus, după primele nouă luni, este în ritm cu sistemul. Banca are o cotă de piaţă de aproximativ 5,7% în zona de credite. La o asemenea cotă este normal să avem şi rambursări foarte mari. Acestea au continuat, însă cererea a scăzut. Din acest motiv avem o scădere de sold de 2-3% faţă de decembrie 2008”, arată reprezentantul băncii. Împrumuturile acordate de Piraeus Bank în România ajunseseră la 1,81 miliarde de euro la finalul lui septembrie, în scădere cu 12% faţă de cele raportate în perioada similară a anului trecut, potrivit unui raport publicat recent de grup. În septembrie, 4,9% din creditele acordate de Piraeus Bank România înregistrau întârzieri la plată de peste 90 de zile, comparativ cu 13,4% la nivelul pieţei româneşti. “Pe segmentul companiilor, cei care au probleme în a vinde bunul final sunt în special firmele care activează în dezvoltări imobiliare sau în retail. De aceea a trebuit să îi ajutăm, pentru a putea depăşi acest moment”, explică Pârvu. Referitor la dobânzile la împrumuturile în lei, reprezentantul Piraeus spune că acestea sunt ridicate, dar acest lucru este firesc în momentul în care există presiune pe cursul de schimb, care trebuie să aibă o contrapondere în dobânda pe lei. “Din acest punct de vedere, este o pârghie care ajută la stabilitatea cursului. Pe partea creditelor în euro, trebuie să ne uităm la costul resurselor. Şi din acest punct de vedere riscul de ţară nu este ceva care să ne ajute, mai ales că sistemul bancar românesc are mai multe credite decât depozite. Deci, este clar că finanţăm creditarea de aici cu surse din afară. Şi atunci când faci acest lucru ţi se impune un preţ, care este legat de acel Credit Default Swap – instrument derivat pentru transferul riscului de credit – şi care a ajuns la 3%. Prin urmare, la toate împrumuturile în euro ar trebui aplicată o marjă de 3% peste Euribor. Dacă mai adăugăm şi costul de risc, nu cred că mai rămâne mult spaţiu de manevră, adică de scădere a dobânzilor”, explică Pârvu.
Acesta consideră că evoluţia din 2010 a cererii pentru credite în lei va depinde de cum se va transmite către clienţi ideea de risc de curs. “În 2009, riscul de curs a fost compensat de scăderea indicilor Euribor. Anul viitor, dacă va avea loc o devalorizare, nu vom mai avea un debuşeu în dobândă, deoarece Euribor se află la un minim istoric. Cred că 2010 va aduce un potenţial de risc mai mare pentru deţinătorii de credite în valută”, a declarat Pârvu.
Piraeus Bank a înregistrat active de 2,347 miliarde de euro în România la sfârşitul celui de-al treilea trimestru, în scădere cu 19% faţă de 30 septembrie 2008, pe fondul reducerii cu 12% a volumului de credite acordate. Banca avea 1.967 de angajaţi şi 186 de sucursale, după primele nouă luni ale anului.
