‘Eu cred că efectele acestei poluări vor fi minime şi sunt şanse foarte mici ca această pată să ajungă pe litoralul românesc al Mării Negre’, a declarat joi directorul INCM, Simion Nicolaev, care este în acelaşi timp şi membru al Consiliului ştiinţific al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Acesta a mai spus că pentru a estima impactul poluării asupra biodiversităţii Mării Negre trebuie luaţi considerare mai mulţi factori, inclusiv curenţii Mării Negre care sunt influenţaţi la rândul lor de apariţia celor locali.
‘Pentru a putea estima impactul petei de petrol de pe Marea Neagră şi când sau dacă va ajunge pe litoralul românesc avem nevoie de câteva date clare – despre ce produs petrolier este vorba, locul exact unde s-a produs poluarea şi când s-a întâmplat. Deocamdată, noi am aflat din presă despre acest incident petrecut săptămâna trecută’, a conchis directorul INCM, Simion Nicolaev.
În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Marius Niculescu, a declarat pentru AGERPRES că până în momentul de faţă autorităţile ucrainene nu au solicitat sprijinul instituţiei statului român pentru a curăţa apele de reziduuri sau pentru a controla extinderea petei.
Potrivit EFE, Serviciul de Inspecţie Ecologică din Ucraina a anunţat joi că o peliculă de petrol cu o suprafaţă de 5,28 de kilometri pătraţi se extinde pe litoralul regiunii ucrainene Odessa, la Marea Neagră, spre România, porturile maritime apropiate neputând interveni din cauza lipsei dotărilor necesare.
Poluarea s-a produs după scufundarea la 6 martie a cargoului moldovenesc ‘Nikolai Bauman’. Încărcat cu 2.700 de tone de ipsos, cargoul efectua o cursă între Turcia şi oraşul ucrainean Herson, atunci când a început să ia apă printr-o spărtură la proră. Cei unsprezece membri ai echipajului au fost salvaţi, însă ambarcaţiunea s-a scufundat la o adâncime de 18 metri.
Delta Dunării are o suprafaţă de 4.455 de kilometri pătraţi, cea mai mare parte (84%) regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei, în regiunea Odessa. Unica deltă din lume declarată Rezervaţie a Biosferei, Delta Dunării, este considerată un muzeu viu al biodiversităţii şi a treia zonă din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea după Bariera de Corali (Australia) şi Arhipelagul Galapagos (Ecuador). Valoarea sa universală a fost recunoscută prin includerea ei în reţeaua internaţională a Rezervaţiilor Biosferei în cadrul programului ‘Omul şi Biosfera’ al UNESCO, precum şi prin includerea ei în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural.
