„Paul Krugman despre consecinţele nefaste ale austerităţii”, este chiar titlul editorialului publicat pe tema deciziei miniştrilor de Finanţe ai Uniunii Europene, care s-au arătat indulgenţi vis-a-vis de deficitul bugetar al Spaniei, scrie RFI Romania.
Această atitudine a fost salutată de economistul Paul Krugman, care este de părere că austeritatea este mai mult o piedică, decât o soluţie pentru ieşirea din criză. „De la început, am considerat Spania şi nu Grecia drept simbolul crizei din zona euro, deoarece în Spania criza nu este determinată de bilanţuri falsificate. Spania arată inconsistenţa politicilor economice europene. În aceste condiţii, mai multă austeritate nu duce la nimic, dimpotrivă. Când un stat strânge cureaua, se distrug locurile de muncă, ceea ce antrenează repercusiuni negative asupra bugetului şi scăderea PIB-ului. Să lăsăm deoparte astfel de măsuri care nu funcţionează!”.
Criza poate pune în pericol modele social-economice bine înrădăcinate, cum este cel scandinav.
Modelul statului-providenţă, bazat pe economii puternice şi mai ales pe o cultură civică foarte dezvoltată. Şi totuşi cotidianul finlandez Kaleva, de orientare liberală, se revoltă numai asupra paternităţii acestui model de dezvoltare. „Modelul nordic nu este numai suedez”, titrează ziarul finlandez, deoarece fiecare din cele trei ţări ale Peninsulei Scandinave şi-au pus în mod egal amprenta şi… nu este un model exclusiv social-democrat.
L’Osservatore Romano, cotidianul editat de Vatican, pune pe prima pagină un titlu care nu mai are nevoie de comentarii: „Teroare la Damasc”. Tot în L’Osservatore Romano un articol cu titlul: „Crizele care nu fac audienţă. Cum loveşte criza mondială economia din Teritoriile Palestiniene”: pe fondul crizei economice, statele donatoare şi-au redus drastic ajutoarele pentru palestinieni.
Le Figaro, cotidian francez conservator, crede că „Internetul este a cincea putere a lumii”, a cincea putere economică, desigur. Este vorba de un sector ce „cântăreşte” 4.200 miliarde de dolari, cifră depăşită numai de PIB-ul Statelor Unite, Chinei, Japoniei şi Indiei, dar mai mare decât PIB-ul Germaniei şi Franţei, motoarele economiei europene.
