PE cere Comisiei ca lupta anticorupţie din România să fie evaluată mai concret, cu ajutorul OLAF

comisia europeana, justitie, lupta anticoruptie, OLAF, Parlamentul European

În secţiunea dedicată României şi Bulgariei din raportul elaborat de eurodeputatul polonez Bogusław Liberadzki (S&D) se arată că Parlamentul „este preocupat de deficienţele înregistrate în gestionarea fondurilor de preaderare de către autorităţile naţionale din Bulgaria şi România”.

Pentru a urmări mai bine cum sunt cheltuiţi banii contribuabililor europeni, deputaţii solicită Comisiei să continue să monitorizeze îndeaproape sistemele juridic şi administrativ ale acestor state membre şi să pună în aplicare planurile de acţiune convenite, iar OLAF ar trebui, de asemenea, să menţină în continuare sprijinul pe care îl acordă acestor state membre în îndeplinirea obligaţiilor lor privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii.

Aceste rapoarte trebuie „să indice în mod clar progresele din domeniile-cheie de combatere a fraudei şi corupţiei”. Deputaţii reiterează solicitarea de a dispune de un sistem de semnalizare (roşu, galben, verde), bazat pe indicatori specifici (cantitativi şi calitativi ai măsurilor juridice şi administrative adoptate pentru a preveni, descuraja şi pedepsi frauda şi corupţia), pentru a avea o imagine clară a evoluţiei sistemelor existente în acele ţări. În continuare, ei „îşi exprimă uimirea faţă de faptul că OLAF nu a fost întotdeauna consultat în elaborarea rapoartelor; solicită Comisiei să includă comentariile OLAF în următoarele rapoarte privind progresele înregistrate”.

Pe de altă parte, europarlamentarii salută măsurile puse în aplicare de către Comisie, inclusiv întreruperea plăţilor, monitorizarea atentă şi cooperarea cu cele două state membre, toate acestea conducând la o „îmbunătăţire semnificativă a situaţiei”.

Raportul notează astfel suspendarea de către Comisie, în iulie 2008, a plăţilor destinate României în cadrul Programului SAPARD, ca urmare a deficienţelor şi neregulilor identificate de serviciile sale şi salută planul de acţiune prezentat de România pentru soluţionarea acestor deficienţe, care i-a permis Comisiei să anuleze suspendarea plăţilor în iulie 2009.

Deşi salută „informaţiile actualizate” primite de la Comisie privind stadiul execuţiei fondurilor UE în Bulgaria şi România, raportul arată că există încă „incoerenţe şi neregularităţi în rapoartele prezentate privind progresele înregistrate (…)”, iar „eforturile sale (ale Comisiei) de a evalua progresele realizate în sistemul administrativ şi judiciar sunt zădărnicite de modelele actuale ale rapoartelor privind progresele înregistrate”.

Aceste comentarii sunt incluse în raportul eurodeputatului socialist polonez referitor la descărcarea de gestiune pentru Comisia Europeană. Raportul a fost adoptat cu 520 voturi pentru, 68 împotrivă şi 34 de abţineri. Practic, prin acest vot, eurodeputaţii şi-au dat girul pentru modul în care Comisia Europeană a gestionat cheltuielile în 2008.

Parlamentul European a votat miercuri aprobarea descărcării de gestiune pentru 2008 pentru aproape toate instituţiile şi agenţiile UE.

Deputaţii vor lua peste două săptămâni decizia cu privire la descărcarea de gestiune pentru Consiliu din cauza negocierilor în curs. În urma presiunii din partea deputaţilor, a fost lansat un dialog la nivel înalt cu Consiliu, cu scopul de a obţine un vot favorabil în mai, la Strasbourg. Ei au amânat până în octombrie descărcarea de gestiune pentru Colegiul European de Poliţie din cauza unor neregularităţi financiare.

Din cauza negocierilor cu Consiliu, deputaţii au decis amânarea supunerii la vot a descărcării de gestiune pentru exerciţiul bugetar din 2008 al Consiliului până la următoarea sesiune plenară din 17-20 mai. Preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek şi premierul spaniol Jose Luis Zapatero au lansat miercuri dialogul la nivel înalt. Chiar dacă primul vot al procedurii de descărcare ar trebui în mod normal să aibă loc până la 15 mai, deputaţii au decis amânarea votului, cu speranţa că negocierile vor conduce la un bun rezultat. „Aş dori să dăm o ultimă şansă Consiliului pentru a pregăti toate documentele necesare pentru descărcarea de gestiune”, a declarat raportorul Ryszard Czarnecki.

În ceea ce priveşte bugetul Comisiei Europene, care gestionează cea mai mare parte a bugetului UE, Parlamentul a decis acordarea descărcării de gestiune. Deputaţii au salutat îmbunătăţirile din ultimii ani, de exemplu marja de eroare pentru agricultură a fost, în 2008, pentru prima oară, sub 2%.

În capitolul referitor la Politica Agricolă Comună se „ia act cu îngrijorare de diferenţa importantă între statele membre în ceea ce priveşte ratele de eroare constatate la faţa locului în punerea în aplicare a ajutoarelor pe suprafaţă (0,20% în Franţa, 0,24% în Regatul Unit, 0,3% în Germania, 3,70% în Grecia, 12,57% în România şi aproximativ 6% în Bulgaria) şi insistă asupra necesităţii de a nu periclita credibilitatea globală a sistemului”. Totodată, se solicită „adoptarea de măsuri urgente, bine direcţionate, care să aibă drept rezultat atât descărcarea administrativă pentru statele membre cu nivelul cel mai înalt de performanţă, cât şi contramăsuri eficiente”.

Problema generală legată de controlul fondurilor UE se află la statele membre, care utilizează 80% din bugetul UE. Majoritatea statelor membre nu elaborează declaraţii de management naţional, după cum a solicitat Parlamentul în repetate rânduri, se arată în raport.

Deputaţii doresc mai multă transparenţă în cadrul Comisiei Europene, ca de exemplu informaţii publice despre membrii care se află în diferite grupuri de experţi şi de lucru, crearea unui registru public al ONG-urilor care primesc fonduri UE şi un cod de conduită revizuit.

Parlamentul a recomandat cu 535 voturi pentru, 73 împotrivă şi 29 abţineri preşedintelui PE descărcarea de gestiune pentru implementarea bugetului PE pentru 2008. Deputaţii îşi exprimă satisfacţia faţă de „dezvoltările foarte pozitive în ceea ce priveşte managementul financiar al PE”, precum noul statut al deputaţilor şi al asistenţilor. Deputaţii au mai adoptat în acest an diferite recomandări pentru îmbunătăţirea transparenţei şi a eficienţei sistemului de control intern al bugetului UE, dar au respins propunerile din partea grupului Verzilor şi GUE/NGL care au criticat sistemul de control intern.

În vederea îmbunătăţirii sistemului de control, deputaţii solicită o dezbatere anuală între secretarul general şi Comisia pentru control bugetar, cursuri de formare specializate în domeniul achiziţiilor publice şi un raport anual al activităţilor managerului de risc.

Raportul referitor la descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea I – Parlamentul European – a fost elaborat de către deputatul belgian Bart Staes (grupul Verzilor).

Singura agenţie UE căreia nu i s-a acordat descărcarea de gestiune a fost Colegiul European de Poliţie din Bradham (Marea Britanie). Deputaţii au prezentat o listă a problemelor ce trebuie soluţionate cât mai curând posibil. De exemplu, Colegiul nu a respectat regulile privind achiziţiile publice. În plus, oficiul antifraudă OLAF investighează în prezent dacă telefoanele mobile, autovehiculele şi mobila Colegiului nu au fost utilizate pentru scopuri private.

Pentru a dispune de un control bugetar mai bun al Colegiului, deputaţii au elaborat un plan de acţiune care va fi implementat de directorul colegiului până la sfârşitul lunii iunie.

Tuturor celorlalte agenţii europene li s-a oferit descărcarea de gestiune pentru exerciţiul bugetar din 2008. Véronique Mathieu (PPE, FR) a fost responsabilă pentru toate rapoartele care tratează agenţiile europene.

Parlamentul a acordat de asemenea descărcarea de gestiune pentru următoarele instituţii prin vot liber (ridicarea mâinii): al 7-lea, al 8-lea, al 9-lea, al10-lea Fond european pentru dezvoltare; Curtea de Justiţie; Comitetul Economic şi Social; Comitetul Regiunilor; Ombudsmanul European; Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor.

Descărcarea este decizia prin care Parlamentul European închide „un ciclu bugetar”. El hotărăşte dacă acordă descărcarea pe baza unui raport al Curţii de Conturi şi a recomandărilor Consiliului. Scopul este de a verifica dacă fondurile au fost corect cheltuite şi de a identifica exact veniturile şi cheltuielile anuale.

Descărcarea de gestiune reprezintă aspectul politic al controlului bugetar. Aceasta eliberează instituţia implicată de responsabilitatea sa privind gestionarea unui buget anume, marcând sfârşitul exerciţiului bugetar respectiv. Procedura poate avea trei rezultate posibile: acordarea, amânarea sau refuzul descărcării de gestiune.