Noile reguli vor impune o mult mai mare transparenţă şi practic vor interzice anumite tranzacţii cu CDS, făcând mult mai dificile speculaţiile privind intrarea unei ţări în incapacitate de plată. Acest regulament este o componentă de bază a pachetului de măsuri propus de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor crizei financiare.
Ambele tipuri de tranzacţii sunt considerate a fi principalele cauze ale creşterii volatilităţii pieţelor, iar cei care au tranzacţionat CDS sunt acuzaţi de multe voci că au agravat problemele economice ale Greciei.
Parlamentul European a obţinut interzicerea tranzacţiilor cu CDS în cazul în care cumpărătorul nu deţine deja titluri care au legătură cu instrumentele respective (denumite şi ‘naked CDS trading’). De exemplu, cumpărarea de titluri CDS greceşti va fi permisă doar în cazul în care cumpărătorul deţine deja obligaţiuni guvernamentale greceşti sau acţiuni într-un sector economic puternic dependent de performanţa CDS-urilor respective, precum o bancă grecească – în mod evident, sectorul bancar grecesc va fi puternic afectat în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată.
Singura excepţie o reprezintă situaţia în care o autoritate naţională poate ridica interdicţia pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 6 luni. Această decizie poate fi luată în cazul în care piaţa datoriilor suverane din ţara respectivă nu mai funcţionează corespunzător, iar textul precizează o serie limitată de indicatori ce constituie repere pentru această decizie. În plus, în termen de 24 ore, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va publica pe propriul website o opinie referitoare la oportunitatea ridicării interdicţiei. O eventuală decizie negativă a Autorităţii va avea un impact politic.
Majoritatea eurodeputaţilor au susţinut iniţial o prevedere care ar fi impus un termen de o zi pentru transformarea unei tranzacţii de tip ‘naked short selling’ (vânzarea în lipsă fără prevalidare, cel mai riscant tip de tranzacţie din această categorie) într-o tranzacţie de tip short selling ‘normală’. Această regulă radicală (care ar fi impus unui vânzător nu doar să menţioneze de unde intenţionează să împrumute acţiunile care fac obiectul tranzacţiei, dar şi să deţină garanţii ferme că poate într-adevăr să împrumute acţiunile respective) a fost în final diluată.
În forma adoptată, regulamentul PE prevede că vânzătorul să menţioneze sursa acţiunilor şi să existe o probabilitate rezonabilă de a putea împrumuta acţiunile de la sursa respectivă. Pentru clarificarea termenului ‘rezonabilă’, urmează ca Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe să emită o serie de reguli.
Un alt domeniu în care PE aduce îmbunătăţiri propunerii Comisiei Europene se referă la cerinţele de raportare. Lipsa informaţiilor a fost una dintre principalele probleme ale autorităţilor de supraveghere în perioada anterioară crizei.
Informaţiile suplimentare care vor fi furnizate autorităţilor de supraveghere de la nivel naţional şi european le vor permite să aibă o atitudine preventivă mult mai eficientă, alertându-i din timp asupra riscurilor potenţiale. De exemplu, autorităţile de supraveghere vor fi notificate în cazul existenţei unor poziţii scurte nete semnificative pe acţiuni, imediat ce ponderea acestora ar atinge 0,5% din capitalul social emis al unei companii.
Deputaţii europeni din grupurile care au susţinut aceste măsuri au reuşit să menţină şi prerogativele Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, în principal cele referitoare la restricţionarea tranzacţiilor de tip ‘short selling’, la calitatea de arbitru al deciziilor autorităţilor naţionale privind gestionarea situaţiilor extraordinare, precum şi la posibilitatea de a solicita altor autorităţi să adopte decizii excepţionale pentru gestionarea situaţiilor dificile. Noul regulament are nevoie şi de aprobarea formală a Consiliului UE în săptămânile următoare şi va intra în vigoare în noiembrie 2012.
