Raportul este elaborat de europarlamentarul polonez Bogusław Liberadzki (S&D) şi se referă la descărcarea de gestiune pentru Comisia Europeană. Într-o secţiune specială dedicată României şi Bulgariei se arată că Parlamentul European „este preocupat de deficienţele înregistrate în gestionarea fondurilor de preaderare de către autorităţile naţionale din Bulgaria şi România”, dar şi de stadiul luptei anticorupţie şi a reformei din justiţie, sugerând că între cele două domenii există o interconexiune.
Potrivit raportului, Parlamentul European salută informaţiile actualizate primite de la Comisie despre stadiul implementării fondurilor UE în România şi Bulgaria. Totuşi, reţine că în continuare există neconcordanţe şi nereguli în rapoartele privind progresele prezentate (de Comisie Parlamentului European – n.r.). Parlamentul consideră că eforturile sale de a evalua progresele în sistemul judiciar şi administrativ ale celor două state membre sunt împiedicate de actuala formă a rapoartelor privind progresele. Parlamentul cere Comisiei să continue monitorizarea atentă a sistemelor României şi Bulgariei şi a implementării planurilor de acţiune convenite şi sugerează, de asemenea, OLAF să menţină sprijinul dat acestor state membre în îndeplinirea obligaţiilor referitoare la protejarea intereselor financiare ale Uniunii, se spune în raport.
Europarlamentarii cer ca rapoartele să indice clar progresele în domeniile-cheie ale luptei împotriva fraudei şi corupţiei şi reamintesc că au solicitat (prin programul Stockholm – n.r.) un sistem de alertă în trei culori (roşu, galben şi verde), care să se bazeze pe indicatori specifici (cantitatea şi calitatea măsurilor legale şi administrative luate pentru a preveni, descuraja şi pedepsi fraudele şi corupţia), astfel încât să se realizeze un tablou clar al evoluţiei sistemelor existente în aceste ţări. „Parlamentul European este uluit că OLAF nu a fost consultat întotdeauna atunci când s-au întocmit rapoartele şi în consecinţă cere Comisiei să includă comentariile OLAF în viitoarele rapoarte referitoare la progrese”, notează raportul.
Documentul mai spune că PE „ia notă cu îngrijorare de răspândirea extrem de mare a ratei greşelilor punctuale făcute de statele membre în implementarea ajutoarelor regionale”. România are cea mai mare rată, 12,7%, în timp ce Bulgaria are 6%, spre deosebire de Franţa, care are 0,20%.
În cazul României, al Bulgariei, dar şi al Marii Britanii, europarlamentarii notează „cu regret” deficienţele constatate la agenţiile de plăţi din România, Bulgaria, dar şi Marea Britanie (Scoţia).
Parlamentul European este îngrijorat de erorile făcute în cazul programului SAPARD din România şi Bulgaria, ceea ce a determinat Direcţia Generală pentru Agricultură să-şi exprime unele rezerve în raportul anual. Raportul notează însă că sunt deja demarate planuri de acţiune, la recomandarea Comisiei.
În ceea ce priveşte numărul de nereguli constatate de OLAF pentru 2008, România este în situaţia unică de a avea 0 nereguli constatate, în timp ce Italia, de pildă, este campioană, cu 802 cazuri. Pentru că numărul neregulilor variază foarte mult de la o ţară la alta, PE este îngrijorat că sistemul de raportare nu este unul coerent.
Parlamentul European este îngrijorat de proasta gestionare a fondurilor de preaderare de către autorităţile naţionale din România şi Bulgaria, dar salută măsurile aplicate de Comisie, inclusiv întreruperea plăţilor, monitorizarea atentă şi cooperarea cu cele două state membre, toate acestea ducând la o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei.
Raportul reaminteşte că executivul european a suspendat plăţile SAPARD pentru România în iulie 2008 din cauza deficienţelor şi neregulilor constatate, dar salută planul de acţiuni prezentat de România pentru remedierea acestei situaţii, ceea ce a permis Comisiei Europene să reia plăţile în iulie 2009.
De asemenea, raportul subliniază că este important ca lecţiile învăţate în urma problemelor cu implementarea fondurilor de preaderare din Bulgaria şi România să ajute autorităţile din Croaţia, ţară aflată în curs de aderare la UE, pentru a evita probleme similare.
Raportul, votat deja în martie în Comisia pentru control bugetar a PE, va fi suspus votului în plen miercuri, când eurodeputaţii vor decide dacă vor aproba modul în care instituţiile sau agenţiile europene şi-au gestionat bugetele în 2008, prin acordarea descărcării de gestiune.
Comisia pentru control bugetar a adresat recomandări instituţiilor şi agenţiilor cu privire la îmbunătăţirea modului de control al cheltuielilor, propunând acordarea descărcării de gestiune tuturor instituţiilor, cu excepţia Consiliului de Miniştri şi Colegiului European de Poliţie (CEPOL).
O dată pe an, Parlamentul analizează modul în care instituţiile europene îşi gestionează bugetul. După ce, în noiembrie 2009, Curtea Europeană de Conturi a prezentat raportul său de activitate pentru 2008, membrii Comisiei de control bugetar au studiat diferite documente şi au intervievat comisari şi directori despre modul de gestionare a bugetului UE. Pe lângă votul legat de acordarea descărcării de gestiune, comisia parlamentară a adoptat şi rezoluţii ce includ recomandări legate de controlul cheltuielilor UE. Cea mai mare parte a bugetului comunitar este gestionată de Comisia Europeană.
