Fondurile de pensii private facultative au însă şi câteva dezavantaje, care pornesc de la limitarea contribuţiei la un nivel de 15% din venitul lunar al participantului până la aspecte legislative care împiedică dezvoltarea acestui segment.
“Pensiile private facultative reprezintă singura dintre cele trei forme de economisire menţionate (n.red. – pensii facultative, fonduri mutuale şi asigurări unit-linked) care se bucură de deductibilitate fiscală în limita a 400 de euro pe an. Sumele acumulate de participant în contul personal nu pot fi retrase înainte de pensionare şi astfel acesta nu poate fi tentat să folosească banii acumulaţi pentru o urgenţă de moment sau o oportunitate alternativă de investiţii pe care o consideră atractivă, dar care comportă adeseori un risc mult mai mare”, a declarat Emilia Bunea, director general la ING Fond de Pensii.
"În plus, odată stabilită contribuţia, cuantumul se reţine şi se virează automat din salariu şi, din nou, participantul este ferit de tentaţia de a utiliza banii pentru altceva decât pentru pensie”, a completat Bunea.
Flexibilitate
Directorul general al ING Fond de Pensii consideră că într-o anume măsură acest lucru este valabil şi pentru produsele unit-linked (asigurări de viaţă cu componentă investiţională), întrucât prima trebuie virată la termenele stabilite, lucru care nu este valabil însă şi pentru fondurile mutuale.
"Atât pentru asigurările unit-linked, cât şi pentru fondurile mutuale, participantul trebuie să se ocupe de a executa fiecare plată, spre deosebire de pensiile facultative, unde angajatorul efectuează plăţile”, a adăugat Bunea. Secretarul general al Asociaţiei pentru Pensiile Private Administrate Privat din România (APAPR), Mihai Bobocea, spune că oferta de pe piaţa pensiilor private facultative este destul de diversificată, întrucât sunt active 13 fonduri, care acoperă toate cele trei trepte de risc posibile – redus, mediu şi ridicat. "Există două fonduri conservatoare, cu profil de risc redus, BCR Prudent şi BRD Medio. Aceste produse sunt, practic, fonduri de obligaţiuni şi piaţă monetară. Pe piaţă există şi un fond cu risc ridicat, AZT Vivace, administrat de Allianz Ţiriac, cu investiţii mai mari în acţiuni. Restul de zece fonduri au un risc moderat, plasamentele fiind diversificate. După finele acestei crize, ne putem aştepta la continuarea diversificării ofertei de pe piaţă”, a declarat Bobocea.
Stimulentul fiscal
Acesta precizează că nivelul redus al deductibilităţii fiscale şi limita de 15% impusă contribuţiei lunare reprezintă unele dintre minusurile fondurilor de pensii facultative.
“România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte nivelul stimulentului fiscal acordat acestui produs de economisire. Toate statele cu sisteme de pensii facultative sau similare oferă deduceri fiscale mai consistente. De asemenea, participanţii la un fond de pensii facultative nu pot economisi contribuţii lunare mai mari de 15% din venitul lor brut”, a arătat Bobocea.
Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au înregistrat, de la lansare (luna mai 2007) şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 6,97%, iar ponderat cu rata inflaţiei din această perioadă de aproape 5%, au adus un câştig real de 0,41%.
Administratorii de pe Pilonul III au obţinut, în perioada august 2008-august 2009, un randament mediu de 10,65%, de peste două ori mai mare faţă de rata inflaţiei din aceeaşi perioadă.
