Cea mai recentă decizie în acest sens a fost anunţată de Polonia, care vrea să taie contribuţiile care pleacă la sistemul obligatoriu de pensii private, aşa-numitul Pilon II, la 3% din salarii, faţă de un nivel de 7,3% aplicat în prezent. Diferenţa de 4% va fi păstrată la sistemul public şi va fi folosită pentru reducerea cheltuielilor cu 13 miliarde de zloţi (4,5 miliarde de dolari) pe an, estimează ministerul de finanţe polonez, iar datoria publică se va reduce cu 1% din produsul intern brut.
“Studii publicate în ultimele luni de către OECD, Forumul Economic Mondial şi Banca Mondială arată foarte clar că, la nivel global, bugetele publice de pensii au fost cele mai afectate de criza financiară şi economică, şi nu fondurile private de pensii. Dacă pe timp de creştere economică deficitele din schemele publice de pensii sunt mai uşor şi mai ieftin finanţabile şi suportabile, pe timp de criză, deficitele se acutizează şi lipsa de sustenabilitate a pensiilor de stat, la nivel mondial, transpare mai uşor”, explică preşedintele Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat în România, Crinu Andănuţ.
Deciziile “neortodoxe” ale guvernelor central şi est-europene nu au fost cauzate de performanţe slabe ale sistemelor de pensii private, ci doar de nevoia de finanţare a găurilor din bugetele publice. În Polonia, de exemplu, Pilonul II funcţionează de zece ani şi jumătate, perioadă în care toate fondurile au obţinut un randament mediu real anual de peste 6%, adică peste inflaţie. Situaţia este similară şi în restul statelor central şi est-europene.
Polonia este cea mai mare piaţă de pensii private din regiunea Europei Centrale şi de Est, cu active de aproximativ 41 miliarde de euro, potrivit ultimelor statistici, ceea ce înseamnă 55% din activele de pensii private din regiune. Analiştii internaţionali spun că Polonia, cel mai mare membru al UE din Europa Centrală şi de Est, riscă să piardă încrederea investitorilor, deoarece nu reuşeşte să controleze deficitul public într-un moment în care alte ţări din regiune îşi reduc datoriile. Comisia Europeană estimează că datoria Poloniei va trece peste pragul de 55% din PIB în 2010 şi va depăşi pragul constituţional de 60% în 2011. Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanţe, a spus că amendamentele vor aduce beneficii participanţilor la Pilonul II, deoarece contribuţiile direcţionate din sistemul privat vor fi “tezaurizate” în conturi de stat ce au o dobândă echivalentă cu aceea a obligaţiunilor guvernamentale. Această schimbare va “ocoli” regulile UE, care cer ca transferurile dinspre sistemul public de pensii să fie tratate drept cheltuieli bugetare.
“Această decizie confirmă faptul că guvernul suportă presiunea ce vine din partea datoriei publice. Se poate vedea amestecul de disperare şi determinare în evitarea încălcării limitelor legale”, a spus Maja Goettig, economist-şef în cadrul Bank BPH SA. Pe de altă parte, un raport al ING Bank Slaski arăta că această mişcare este o decizie tentantă pentru guvern, care, printr-o singură mişcare, încearcă să micşoreze deficitul şi să scadă datoria publică. Adam Kaldus, şeful departamentului de investiţii al PTE Bankowy SA, consideră că investitorii nu vor agrea decizia guvernului polonez. Tăierea fluxurilor de investiţii către fondurile private de pensii, care investesc 30% din portofoliu în acţiuni, “nu va fi un lucru bun pentru bursa de valori din Varşovia”, a spus Kaldus. Amendamentele la legea poloneză a pensiilor trebuie aprobate de cele două camere ale parlamentului şi semnate de preşedintele Lech Kaczynski. Preşedintele, al cărui frate geamăn, Jaroslaw, conduce cea mai mare grupare din opoziţie, Partidul Lege şi Ordine, a criticat abordarea “neo-liberală” a guvernului faţă de economie.
Joaca de-a “uite nu e contribuţia!”
În 2009, Pilonul II pare a fi fost “buzunarul de rezervă” nu pentru cei pentru care a fost creat, ci doar pentru bugetele publice din ce în ce mai sărace. În Estonia, contribuţiile au fost reduse de la 6% la 2%, în Lituania tăierea a fost de la 5,5% la 3%, în timp ce în Letonia
s-a operat o diminuare drastică, de la 8% la 2%. Decizii politice care au afectat Pilonul II au fost adoptate şi în Ungaria. Autorităţile de la Budapesta au permis participanţilor cu vârste de peste 52 de ani să iasă din sistem şi să contribuie doar la “sacul” public. Guvernul de la Budapesta a mai aplicat însă o lovitură sub centură. Pe de o parte, a redus comisioanele de administrare a fondurilor, dar a majorat contribuţia acestora la Fondul de Garantare. În România, 2009 ar fi trebuit să fie anul unei contribuţii de 2,5%, potrivit calendarului stabilit iniţial prin lege. Veşnica foame de bani a bugetului public de pensii a lovit Pilonul II la doar un an de la implementare. Astfel, din contribuţiile plătite de peste patru milioane de români la Casa Naţională de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS) pleacă spre fondurile private tot 2%, ca şi în 2008. De la bugetul public ar fi trebuit să plece spre Pilonul II, anul acesta, contribuţii totale de 1,7 mld. lei. După adoptarea deciziei de “îngheţare” a nivelului participaţiilor la 2%, banii intraţi în sistem vor însuma anul acesta în jur de 1,36 mld. lei. În euro, economia realizată de stat este de 75 mil. euro.
Sistemul public de pensii în România
Dacă în anul 1990 la sistemul public de pensii contribuiau 8,2 milioane de salariaţi, care susţineau 2,5 milioane de pensionari, în 2008, la sistemul public de pensii contribuiau 4,9 milioane de salariaţi, care susţineau 4,7 milioane de pensionari. La nivelul lunii septembrie 2009, conform statisticilor CNPAS, sistemului public înregistra 5.521.270 de pensionari. În acelaşi timp, datele Institutului Naţional de Statistică (INS), de la finele lunii august, arătau că în economie figurează 4,48 milioane de salariaţi. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, numărul pensionarilor sistemului public de pensii va continua să crească, iar cel al contribuabililor la sistemul public de pensii va continua să scadă. În acest context, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat se va accentua. Impactul major asupra cheltuielilor publice cu pensiile îl va avea factorul demografic.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, la nivelul anului 2050, deficitul bugetului public de pensii va fi de 6,2% din PIB. Cifre mult mai pesimiste a anunţat Comisia Europeană, care estimează, pentru anul 2050, un deficit de 7,9% din PIB.
