Autorităţile române au declarat în repetate rânduri că absorbţia banilor europeni este o prioritate, însă datele publicate de BNR arată o situaţie sumbră în acest sector.
În martie 2010, intrările de fonduri europene pentru administraţia publică au scăzut puternic la doar cinci milioane de euro, cea mai mică valoare lunară din ianuarie 2007. La ani lumină de media lunară de aproape 200 de milioane de euro din 2009 şi de cele 321 de milioane din ianuarie 2010.
Un raport recent al KPMG arată că România se situează pe ultimul loc în regiune la absorbţia de fonduri europene de postaderare în perioada 2007-2009, cu o rată de absorbţie de 2%, sub Bulgaria, unde rata este de 4%.
Pe segmentul de dezvoltare rurală, rata de absorbţie a fost aproape de zero în anii precedenţi, deşi ţara noastră ar putea primi opt miliarde de euro în acest domeniu.
Statisticile detaliate ale băncii centrale asupra balanţei de plăţi vin, însă, şi cu o veste mai bună: banii trimişi de românii care lucrează în străinătate au crescut în martie 2010 la 317 de milioane de euro de la 269 de milioane în februarie şi 232 de milioane în ianuarie. Cifra este, însă, sub media lunară de 359 de milioane de euro din 2009 şi foarte departe de cele 550 de milioane de euro, cât trimiteau în 2008 în fiecare lună românii din străinătate.
