„Avertizam că va creşte exponenţial taxa de clawback, de la 15 la sută avem 21 la sută. E cea mai înaltă rată de taxă din economia românească. Fără să fi existat vreo creştere de vânzări care să explice aşa ceva, dimpotrivă, producătorii de generice vând mai puţin şi au de plată mai mult, un nonsens şi o încălcare evidentă a principiilor fiscalităţii şi a Constituţiei. Ca o consecinţă directă a acestui fapt, avertizam atunci că vor dispărea medicamentele ieftine, şi avem peste 1.000 de medicamente dispărute de pe piaţă, nu ca o consecinţă a lipsei de eficacitate clinică, ci strict din cauză că producătorii nu mai pot menţine pe piaţă acele produse, din cauza nivelului taxei de clawback”, a spus Laurenţiu Mihai, citat de Mediafax.
Potrivit vicepreşedintelui APMGR, dispariţia medicamentelor de pe piaţă înseamnă pentru pacienţi limitarea opţiunilor terapeutice, precum şi medicamente din ce în ce mai puţine şi mai scumpe, „ceea ce, de cele mai multe ori, pentru pacienţi înseamnă întreruperea tratamentului, pentru că nu-şi pot permite diferenţa de plată din buzunar”.
Laurenţiu Mihai a arătat că o altă consecinţă a faptului că taxa nu este diferenţiată o reprezintă şi disponibilizările din companiile care produc medicamente generice.
„Am anunţat deja 200 şi, din păcate, vor mai urma. Avertizam că investiţii de zeci de milioane de euro, doar la câţiva dintre membrii asociaţiei noastre, vor fi amânate. Ele sunt deja amânate, iar preşedintele asociaţiei, Dragoş Damian, nu a putut veni astăzi pentru că conducerea globală a companiei Ranbaxy a cerut o teleconferinţă prin care să îi explice directorul pe România cum se poate să vândă mai puţin şi să plătească mai mult impozit”, a precizat Laurenţiu Mihai.
Vicepreşedintele APMGR a adăugat că principala cauză identificată este aplicarea discriminatorie a taxei clawback.
Laurenţiu Mihai a mai spus că taxa clawback a fost introdusă ca să acopere deficitul bugetar produs de compensarea medicamentelor.
„Cu siguranţă am auzit, chiar şi astăzi (marţi, n.r.), din nou, din partea domnului ministru, asigurarea că se va întâmpla cel puţin diferenţierea modului de calcul al taxei clawback, deşi acum trei săptămâni o ordonanţă de urgenţă a guvernului a modificat legislaţia de clawback fără să fi introdus această formulă. Mi-e greu să trag altă concluzie în afara de aceea că, în măsura în care asociaţia va mai avea resurse să menţină angajaţi şi la anul, mă tem că şi la anul vom avea aceleaşi discuţii”, a concluzionat Laurenţiu Mihai.
