Articol de Sonia Vântu
Bugete cumulate de peste 100 de milioane de euro, pregătite special la început de an de o mare parte din companiile din România, producători și distribuitori, pentru impulsionarea echipelor de vânzări ale partenerilor, stau blocate, după ce statul a impus plata contribuțiilor sociale pentru orice tip de beneficii, inclusiv tichete cadou, acordate angajaților de către terți. Cum se poate debloca această situație? Câți bani mai ajung la vânzătorul de la raft? Care e alternativa? Ar trebui companiile să dezvolte o nouă relație cu firma parteneră pentru servicii de promovare și marketing? Sunt câteva dintre întrebările la care acest articol își dorește să răspundă.
Incertitudinea taxării beneficiilor oferite angajaților din vânzări de alte firme decât angajatorul s-a clarificat, cel puțin pe hârtie, la sfârșitul lunii februarie, când statul a introdus în Codul Fiscal obligativitatea plății contribuțiilor sociale la acordarea acestora, inclusiv cele acordate de către terți angajaților altor companii.
Specialiștii spun că relația directă dintre agentul de vânzări și o firmă terță care își promovează un produs va dispărea treptat. În continuare, una dintre cele mai plauzibile soluții pentru deblocarea bugetelor de sute de milioane de euro este întărirea parteneriatelor și loializarea companiilor ca întreg, nu doar echipele de vânzări, adaugă aceștia.
„Decizia Guvernului de a impozita și de a aplica contribuții sociale la beneficiile pe care companiile le ofereau partenerilor sau agenților de vânzări externi, pentru stimularea vânzărilor a făcut ca bugete totale de peste 100 de milioane de euro să rămână blocate, iar beneficiarii lor – vânzătorii, au fost loviți cel mai tare de această decizie. Valoarea mare a taxelor, pentru ceea ce e în fond o campanie de marketing și modul foarte complicat de declarare și încasare a acestor taxe, vor ține blocate în viitor aceste bugete iar acest lucru se va reflecta în principal în vânzări și în implicarea scăzută a vânzătorilor”, a declarat Andrei Dumitrel, co-fondatorul My Benefits, o platformă de beneficii care folosește ideea de gamification.
Context
Încă din anii trecuți, ANAF a pornit o serie de controale la sute de companii cu privire la acest subiect, mare parte din rapoartele de inspecție fiscală fiind atacate în instanță, în condițiile în care obligau, pe baza unei legislații ambigue, compania să plătească contribuții sociale pentru tichetele cadou acordate în ultimii ani. „O serie de verificări au fost deja finalizate în trimestrul IV al anului precendent care s-au concretizat în stabilirea, chiar și încasarea, unei sume de circa 100 milioane lei. Ideea este că au fost verificate circa 10% din companiile care fac parte din ținta noastră, din eșantionul selectat, în funcție de cuantum. La cele 1.300 de companii sunt analize de risc în derulare. Evident că vom stabili aceste sume și vom colecta acești bani în mod eșalonat sau, mă rog. Pe acest subiect vă sfătuiesc să vă faceți o analiză profundă a modului în care s-au fiscalizat aceste sume”, a afirmat președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, la începutul anului trecut.
Pe scurt, s-au făcut și abuzuri este argumentul oficialilor ANAF.
„Trebuie să fim extrem de deschiși și foarte sinceri chiar dacă sunt și niște lucuri în activitatea noastră care nu fac bucurie, apropo de darurile grecilor, într-adevăr s-a realizat o evaluare a fenomenului. Numai în ceea ce privește anul financiar 2018 evaluarea a pus în evidență tranzacții de peste un miliard de lei cu tichete cadou. Companiile care au tranzacționat aceste tichete cadou sunt în jur de 30.000 la nivel național. Segmentul cel mai important, unde s-au derulat 70% din aceste sume, îl reprezintă un număr de circa 1.300 de companii”, declara, în februarie 2020, președintele ANAF, Mirela Călugăreanu.
Problema ținea de ambiguitatea din legislație privind tratamentul fiscal pentru companiile care acordă angajaților parteneri tichete cadou pentru a stimula vânzările, spun specialiștii. Cum plătești contribuții pentru angajații altei companii?
După ce a fost sesizată problema, în februarie 2020, Doru Dudaș, fost director general al Ministerului Finanțelor a recunoscut că acțiune de amploare de control a ANAF este inadmisibilă. „Când eu am dubii cu privire la modul de aplicare a legii. Asta face parte din pregătirea oricărei acțiuni de control tematic care vizează un anumit sector economic, o anumită prevedere, un anumit fenomen care apare în aplicarea legislației fiscale la un moment dat”, spunea el, la acea vreme, potrivit Hotnews.
Neclaritatea venea chiar din lege.
„În 2018 a fost un prim facelift al legii speciale (193/2006) care nu schimbă substanțial ceea ce știam până atunci, doar face o delimitare mai clară între tichetele cadou acordate angajaților și excepția care este formulată prin posibilitatea acordării acestor tichete și altor categorii de beneficiari tot pentru destinațiile care erau prevăzute anterior în legea 193/2006, respectiv campanii de marketing, studiul pieței, promovare, protocol și așa mai departe”, a explicat, în luna martie, în cadrul unei conferințe, Mitel Spătaru, tax partner la Crowe. Regimul fiscal a rămas neschimbat, nu au fost definite categoriile de beneficiari și situațiile în care se pot acorda tichetele cadou, altele decât cele în care sunt implicați salariații. În 2021 avem o nouă încercare de modificare a legislației fiscale prin legea 296/2020 prin care în Codul fiscal se aduc prevederile care există în legea specială. Avem calificat ca venit din alte surse, tichetul cadou pentru campanii de marketing, studiul pieței, protocol, reclamă și publicitate, altele decât cele reglementate la partea de venituri din salarii. De asemenea, s-a specificat că cel care acordă tichetele cadou trebuie să aibă o evidență nominală care să cuprindă anumite informații minimale. Pe partea de impozit pe salarii, la rețineri, se mai aduce o nuanță, respectiv cum se rețin impozitul și contribuțiile sociale atunci când avem un avantaj primit de la un terț.
Soluții
Potrivit specialiștilor de la My Benefits, noua abordare în materie de incentivare, după schimbările operate în Codul Fiscal, este de a îndrepta focusul de la campaniile B2C la cele B2B. „Continuăm să ne consiliem clienții către soluții care pot fi aplicate fără emoții din punct de vedere fiscal. Iar focusul în acest moment este să ne îndreptăm de la campaniile B2C către campaniile de B2B”, a explicat Andrei Dumitrel.
Potrivit acestuia, stimulentele ajută la crearea de parteneriate semnificative B2B bazate pe loialitate și valoare. „Noi adaptăm o varietate de programe care ajută la crearea de relații puternice între companii: stimulente de vânzări ale distribuitorilor, programe de fidelizare a canalelor de distributie, programe de recompensare pentru parteneri”, a adăugat co-fondatorul My Benefits.
Campaniile de incentivare non-cash influențează în mod direct rezultatele financiare ale companiilor.
„Programele targetate de stilmulare/ insentivare pot defini successul unei afaceri și este vital ca strategia de vânzaăi abordată să includă recompesarea celor care au performanță crescută. Recomandarea noastră, în general, către soluțiile non-cash, deoarece acest model este știintific demonstrat că duce la o loialitate față de brandul companiei pe termen lung, pe când cash-ul este vșzut foarte tranzacțional și ocupă putin timp memoria beneficiarului”, explică Andrei Dumitrel.
Potrivit acestuia, în platforma My Benefits, toate soluțiile sunt personalizate. „Platforma este white-label și preia în mare parte identitatea vizuală a clientului și este integrată în site-ul companiei, astfel încât asocierea să fie 100% cu brandul companiei nu cu un terț.
Tipurile de programe sunt oricum personalizate pe profilul si modelul de business al clientului. Facem împreună o analiză care să genereze cel mai bun program pentru compania respectivă”, a conchis antreprenorul.
