Cei mai mulţi şomeri români se află în Comunitatea Madrid (18.953 de persoane), Comunitatea Valenciană (17.697 de şomeri români înregistraţi), Castilia-La Mancha (12.058 de persoane), Andaluzia (10.912 de persoane), şi Catalonia, (cu un număr de 10.503 şomeri români înregistraţi).
Dintre aceşti şomeri români, 59.594 de persoane primesc şi ajutoare şi indemnizaţii de şomaj, corespunzătoare perioadei de cotizare pe piaţa spaniolă a forţei de muncă. Ei reprezintă 17,93% din numărul total al şomerilor străini înregistraţi în Spania, şi al doilea colectiv cel mai numeros, după cel al marocanilor, care numără 61.071 de şomeri şi reprezintă 18,38% din totalul străinilor aflaţi în şomaj.
Pe de altă parte, numărul românilor care muncesc şi cotizează la sistemul spaniol de asigurări sociale se ridică la 254.458 – arată datele cele mai recente, din februarie 2013. Ei reprezintă aproape jumătate din totalul de 597.963 de cotizanţi europeni înregistraţi, iar domeniile în care muncesc sunt dintre cele mai diverse: servicii, agricultură, în gospodării, marină sau minerit. Printre ei se numără şi 23.359 de lucrători autonomi.
Românii din Spania formează un colectiv care ajunge la aproape un milion de persoane – 913.405, 17,03% din totalul străinilor, potrivit datelor celor mai recente înregistrate de Observatorul permanent al imigraţiei, din 30 septembrie 2012.
Comunitatea românească este cea mai numeroasă comunitate de străini din Spania, însă aceste cifre trebuie interpretate în condiţiile limitărilor obiective care fac imposibilă cuantificarea exactă a numărului de rezidenţi comunitari, atrage atenţia ambasadorul român la Madrid, Ion Vîlcu. „Dat fiind faptul că nu există obligaţia legală de a anunţa renunţarea la rezidenţă (plecarea din Spania), respectiv faptul că în evidenţa menţionată, în funcţie de numărul de identificare pentru străini (NIE), persoanele care decid să plece din Spania nu sunt eliminate din evidenţe, rezultă logic că numărul menţionat trebuie „ajustat” prin scădere cu numărul celor care eventual au decis să părăsească această ţară, spre exemplu din cauza efectelor crizei economice, despre care nu avem însă niciun reper statistic”, după cum a precizat pentru Agerpres înaltul diplomat român.
