Termocentrala Petrom de la Brazi va funcţiona doar atunci când condiţiile de piaţă sunt propice companiei, au spus mebrii conducerii celei mai mari firme din ţară. Deşi planul iniţial al Petrom prevedea că termocentrala ar trebui să livreze energie în sistem până la sfârşitul anului, pornirea propriu-zisă s-ar mai putea lăsa aşteptată dacă preţul energiei şi al gazelor nu mulţumeşte interesele companiei. Iar, în prezent, preţul gazului nemulţumeşte profund oficialii Petrom.
De la 1 iulie Guvernul a stabilit două preţuri ale gazelor pentru piaţa reglementată. Cel destinat consumatorilor casnici rămâne îngheţat până în luna aprilie a anului viitor, în timp ce preţul gazului pentru fabrici şi consumatorii industriali a fost crescut , deja, cu 10% şi se aşteaptă noi majorări. Guvernul şi Agenţia de Reglementare au motivat că populaţia nu poate suporta impactul scumpirii masive a gazelor ruseşti mai ales înainte de această iarnă în schimb pentru fabrici ar fi mai suportabil efortul.
Astfel, Petrom trebuie să alimenteze propria centrală cu gaze în proporţie şi de 40% din import, pondere care s-a mai întâlnit în iarna trecută, în condiţiile în care gazele ruseşti costă aproape de 500 de dolari, de trei ori mai mult decât cele locale. În aceste condiţii, Petrom poate considera că nu este rentabil să pornească centrala.
„Frumuseţea e că centrala noastră nu trebuie să funcţioneze non-stop. Putem s-o pornim când vrem ca să prindem cele mai bune preţuri de pe piaţă. N-o pornim dacă nu există un context favorabil”, a spus Daniel Turnheim, director financiar al Petrom. Potrivit acestuia, termocentrala trebuie să asigure o rată de profit „cu două cifre” pe durata sa de viaţă iar exportul de electricitate este şi el o variantă, dacă preţurile pieţei o recomandă.
Mariana Gheorghe, directorul Petrom, a admis, la rândul său, că actuala conjunctură a pieţei gazelor şi reglementările ANRE pot crea probleme. „Planul nostru este să pornim totuşi centrala care a fost contruită pe baza input-urilor interne şi externe şi care trebuie să aibă o profitabilitate de 10%. Ar fi fost mai bine să se înceaptă liberalizarea pieţei de gaze decât să să se recurgă la soluţia acestui coş de gaze”, a spus Gheorghe.
Chiar şi în raportul semestrial al Petrom se spune că impunerea Guvernului privind preţul la gaze va influenţa negativ rezultatul de anul viitor al centralei de la Brazi, în 2011 influenţa urmând a fi foarte mică. „Guvernul României s-a angajat să prezinte, până în septembrie 2011, un calendar privind eliminarea treptată a preţurilor reglementate pentru electricitate şi gaze”, se mai spune în raportul companiei. Ce vrea Petrom este ca preţul la gaz să nu mai fie reglementat de stat, ci să fie stabilit în funcţie de cererea şi oferta de pe piaţă. Specialiştii apreciază că liberalizarea pieţei gazelor ar duce la scumpiri pentru că producătorii vor vrea să-şi vândă produsul la preţuri cât mai apropiate de cele internaţionale.
În prezent Petrom are şi un proces cu ANRE, în care contestă impunerea coşului de gaze care îi obligă la importuri mult mai mari.
Crearea a două coşuri de gaze şi lăsarea greului pe fabrici a fost contestată şi de reprezentanţii industriei chimice. Recent, Ioan Niculae, patronul a şase fabrici de îngrăşăminte şi cel mai mare consumator de gaze din ţară, a catalogat decizia Guvernului drept „o mare tâmpenie” care omoară industria, cea care oferă locuri de muncă. Şi surse oficiale din Ministerul Economiei au confirmat că există mari probleme pe această temă precizând că se poartă discuţii serioase cu ANRE pentru găsirea unei alte soluţii.
Gazele produse intern costă circa 170 de dolari în timp ce importurile se fac la 480 de dolari.
Termocentrala Petrom a costat 530 de milioane de euro şi are o capacitate de 860 de MW, mai mare decât a unui reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Ea este alimentată din gaze produse de Petrom şi din import într-un amestec stabilit de ANRE.
